In legàturà cu aceasta, prof. K. Mircev considerà cà astàzi este foarte actualà problema periodizàrii istoriei limbii bulgare.
     Stabilirea unei periodizàri §tiinZifice §i exacte a istoriei limbii bulgare ar contribui §i la rezolvarea justà a problemei referitoare la inceputul limbii literare nazionale. Aceasta este o problema in jurul càreia se discuta de mult, dar care nu poate fi socotità incà pe deplin rezolvatà. Cu citiva ani in urmà ea a mai fost ridicatà de prof. L. Andreicin in urmàtorul sens : oare inceputul limbii bulgare literare contemporane trebuie càutat in limba damaschinelor (colecZiile din sec. al XVI—XVII-lea) sau in limba «Istoriei» lui Paisie (a doua jumàtate a sec. al XVIII-lea)1. 0 astfel de formulare a problemei, intilnità si in trecut, nu exclude insà si alte rezolvàri. Iniziativa, luatà de citva timp de a se serie istoria limbii literare contemporane, despre care am amintit mai sus, urma sà inceapà, dupà cum se stie, cu Pu6en 6ymap al lui P. Beron (1824). Probabil si prof. K. Mircev impàrtàse^te aceeasi parere, in màsura in care situeazà inceputul limbii noi bulgare nationale in primul pàtrar al sec. al XlX-lea 2.
    Pàrerea prof. B. Tonev despre limba damaschinelor ca fiind inceputul limbii bulgare literare contemporane poate fi considerata ca depa§ità. L. Andreicin a determinai just fondul acestei limbi, socotind-o ca limba bulgara nouà din perioada prenationalà, ca « o manifestare literarà importantà a limbii bulgare prenationale, din timpul perioadei noi a istoriei sale » 3.
     Limba damaschinelor nu este, prin urmare, o limba nationalà, ci prenationalà. Din punct de vedere istorie insà, ea are meritul de a fi prima limbà nouà bulgarà literarà, in generai, care a ingràdit intr-o oarecare màsurà functiile limbii literare slavone, introducind in practica literarà limba vie popularà, si a exercitat o influen^à binefàcàtoare asupra formàrii limbii literare contemporane.
     Incercarea lui B. Jonev de a socoti inceputul literaturii noi bulgare de la damaschine este de mult respinsà in istoria literarà. Inceputurile ei sint legate de Istoria slavo-bulgara a lui Paisie — o carte cu totul nouà din punct de vedere al continutului si al spiritului ei. Problema se pune insà astfel: se poate oare, ca prin limba sa, Istoria lui Paisie sà fie socotità inceputul limbii literare contemporane? L. Andreicin dà un ràspuns afirmativ. In articolul citat mai sus, el serie urmàtoarele in legàturà cu aceastà problemà: «... Ceea ce este caracteristic pentru dezvoltarea limbii bulgare literare contemporane este faptul cà, din cauza unor anumite eonditii istorice, ea a apàrut direct ca o limbà literarà nationalà, fàrà o tradire literarà prealabilà si directà. Inceputul acestui proces nu poate fi càutat mai departe de « Istoria » lui Paisie, care marcheazà cu aproximatie sfirsitul evului mediu bulgar din punct de vedere social, politic si cultural si inceputul procesului de creare a unei forme lingvistice literare, care are de indeplinit sarcini noi, care se formeazà si se dezvoltà tinind seama toemai de aceste sarcini » 4. §i B. Tonev si L. Andreicin inclinà sà lege perioada de inceput a istoriei limbii literare contemporane de perioadele corespunzàtoare din dezvoltarea literaturii, orinduirii sociale §i politice. B. Jonev mutà inceputul literaturii noi bulgare inapoi la damaschine, plasind aici si inceputul limbii literare contemporane. Acelasi
     1	In revista « BturapcKH e3HK », anul V, 1955, nr. 4, p. 311.
2	KIRIL MIRCEV, Hcmopunecxa ipaMamuxa uà GtJizapcxuH emx, Sofia, 1958, p. 58.
     3	« Ei,jirapcKn e3HK», V, 1955, nr. 4, p. 311.
     4	« EtnrapcKH e3HK », 1955, nr. 4, p. 312.
114