II.	LINGVISTICl
« MONOFTONGAREA » E A > A DUPl LABIALE IN ELEMENTELE SLAVE ALE DACOROMÍNEI
Acad. E. PETROVICI
    In remarcabila sa gramaticà istoricà a limbii bulgare, Kiril Mircev, ocupindu-se de tratamentul lui e bulgar in elemeutele slave (bulgare) ale limbii romine, afirma cà iat (e) bulgar a fost redat in limba rominà, in anumite conditii, prin ea, care inaintea unei silabe con^inìnd un a sau un i>, a devenit a, ca de exemplu in rom. izmanà, nevastà, pomanà, vedrà, tavà < bulg. izména, nevesta, pomém, vedrò, cévb1.
    Douà din exemplele citate de lingvistul bulgar au nevoie de anumite precizàri. Astfel rom. pomanà nu provine din si. pomém. E1 s-a format pe teren rominesc ca postverbal al lui a pomeni dupà modelul lui dojanà — a dojeni, ceartà — a certa, nàlucà — a nàluci, oglindà — a oglindi, osindà — a osindi, ruga — a se ruga, tàgadà — a tàgàdui, trintà — a trinti, trudà — a (se) trudi etc. In ce priveste pe teavà, forma slava care i-a stat la bazà a fost cévb (nu cevb), care in limba rominà a devenit *teave > teve, cu pluralul tevi, din care a fost refàcutà o forma de singular teavà ( > pavà)2. In legàturà cu forma din urmà mai trebuie remarcat ca in toate celelalte exemple é ( > a) e precedat de o nazalà sau fricativà labialà, pe cind in \eavà (¡ava) consoana precedentà este o africatà dentala. Forma teavà (tavà) intra in categoria lui teapà (tapà), inpapà (intapà), teapàn (tapàn), tara (< jearà), teastà (fastà), protap (<*pro-teap) 3. « Monoftongarea » — dialectalà (cu excepta aceleia din tarà) — a lui ea se explica in aceste forme putin diferit de aceea din forme ca nevastà, pomanà etc. De aceea, in cele ce urmeazà ne vom ocupa numai de « monoftongarea » lui ea precedat de labiale.
    Gauza « monoftongarii » lui ea nu poate fi, insà, cea indicata de gramatica istoricà a limbii bulgare citatà mai sus. Explicarea fenomenului propusà de Kiril Mircev nu tine cont de faptul cà, in numeroase elemente de origine
1	KIRIL MIRCEV, licmopunecKa epa.uamuKa na ótAzapcKun e3wc, Sofia, 1958, p. 72.
     2	Diferitele aspecte pe care le-a luat *(eave in graiurile dacoromine pot fi urmàrite pe harta 485 a ALR sn, voi. II. Drept dovadà ca forma tavà (< feavà) se datoreijte duri-ficarii lui f poate servi coincidenza aproape perfecta a ariei lui feavà cu aceea, de exemplu, a lui nepoti sau a lui subtire. Vezi SCL, I (1950), p. 190—191, hàr|ile nr. 6 fi 7.
     3	Etimologia lui profap este bulg. npoifen (vezi DLRM, s. v. protap). In unele graiuri bulgare (apusene) se constata aceeasi « monoftongare » a fostului é dupà africata (, ca in graiurile romìnefti (sau in majoritatea lor). Prin Bulgaria apuseanà npoifen are forma npòifan, ca ija/i, ifa.ia, ifa/iyea in loe de if.HA, ifRAa, ifeAyea. (STOJKO STOJKOV, EiAzapcxa duaAeKmoAoiuH 3a I Kypc Ha ynumeACKume uHcmumymu (litografiat), Sofia, 1955, p. 29).
87