♦or, #ol, *er, *el), palatalizàrii denlalelor çi a labialelor — {inind scarna de faptul cà sìnt tràsàturi esentale ale foneticii limbii slave vechi — era necesar sà li se acorde un volum mai mare de exercifii din care sà reiasà mai bine deosebirile çi asemànàrile cu limba rusà.
      Nu ni se pare indicat ca declinarea adjectivelor determinate sà fie inclusa in lucrare de douà ori (p. 78—79 çi 147).
      Credem cà exerci(iile consacrate sintaxei ar fi fost mai eficiente daca s-ar fi acordat o extensiune mai mare constructor sintactice speciale : dativ absolut, dativ cu infinitiv, acuzativ cu infinitiv, pentru a reliefa mai bine trasàturile specifice ale sintaxei limbii slave vechi.
     Glosarul de cuvinte de la sfîrçitul culegerii ar fi fost mai util dacà, pe lingà traducerea termenilor in limba rusà, la fiecare cuvìnt s-ar fi specificat ce parte de vorbire este aça cum se procedeazâ in majoritatea glosarelor.
     Din punct de vedere al conditiilor tehnice trebuie sâ subliniem urmàtorul inconvenient : vocala -wi in tabelul alfabetului (p. 7) ca çi in glosar apare scrisà cu regularitate in aceastà formà de pildà : mutapk, mut« (p. 161), kp-uth (p. 160), ca-uuuth cmoktu (p. 166) spre deosebire de tabelul vocalelor (p. 14) çi exerci(ii ¡n care este redatà exclusiv prin m ca de pildà: .mkjth, mmcait-i, cauiiiath (p. 112). Textul slav vechi prezintà unele greçeli de tipar dàunàtoare. Astfel se relevà redarea vocalei h prin m ca in exemplele : tu-fcim (p. 64), shìit-v (p. 94), non (p. 98) etc. Tóate acestea nu scad ìnsà cu nimic valoarea lucràrii eie putìnd fi uçor eliminate la o viitoare édifie care, nu ne indoim, va deveni curtnd necesarà.
LUCIA DJ AMO
    JOSEF MACtJREK, K otàzce vztahù listiny éeské, ukrajinské a inol-davské v druhé polovinè 15. stoletf (Cu privire la problema legfiturilor dintre documentele de cancelarie cehe, ucrainene moldovene§ti din a doua jumàtate a sec. al XV-lea), In „Sbornik filologické fakulty“, Brno, 1960, XI, p. 151-159.
      De cifiva ani, prof. Macùrek intreprinde cercetàri in domeniul diplomaticii medievale, preocupìndu-se in deosebi de pàtrunderea limbii cehe in actele emise in cancelariile feudale din Polonia, Lituania, Ucraina ?i Moldova, in sec. al XlV-lea al XV-lea. Spre deosebire de cercetàrile de pìnà acum, autorul admite cà, in aceastà perioadà, forme de limbà din vechile documente cehe, chiar $i din limba slovacà vorbità, au pàtruns in formularul actelor de cancelarie din sud-vestul Ucrainei ?i nordul Moldovei.
     Dupà cum a aràtat intr-un studiu anterior 1, acest proces a inceput incà din a doua jumàtate a sec. al XlV-lea. Imprejuràri istorice favorabile au inlesnit pàtrunderea spre ràsàrit a elementelor de provenienza cehà ?i slovacà. In primul rind, dezvoltarea nea^teptatà a limbii cele literare care, sub influenza categorica a mi^càrii revolufionare husite, a devenit o limbà bogatà §i cultivatà, capabilà sà exprime complicate nofiuni teologice $i juridice. In a doua jumàtate a sec. al XV-lea, in timpul lui Matei Corvin $i in perioada stàpinirii jagellone in (.arile cehe (1471—1526), limba cehà se bucura de o largà ràspindire teritorialà. Ceha era folosità ca limbà diplomatica in Polonia, Lituania, Ucraina $i Slovacia. Pe de altà parte, purtàtorii ei spre ràsàrit au mai fost ?i cehii care se stabiliserà in Volinia cu treburi negustore?ti sau ca luptàtori in deta^amentele de mercenari, aflafi in slujba regilor poloni. Existà chiar o serie de documente in limba cehà, emise de aceste organizsai militare feudale. In sfir^it, emigrala husità §i a « fratilor cehi » spre ràsàrit — mai precis spre nordul Moldovei iji in parlile ràsàritene ale Haliciului — , in cursul sec. al XV-lea, a dat un impuls ?i mai mare ràspindirii ideologici husite $i elementelor de limbà in aceastà parte a Europei.
       1 Cf. K. déjindm c esho-uhrajinshych a cesko-rumunshfch vztahuv 2. poi. 14. a 1. poi. 15. atoletl, in * Slovanské historické studie •, Praga, 1959, III, p. 127—184. Vezl prezentarea noastrà In « Komano-slavica » V, p. 202—203.
       Pe llnia acestor cercetiri, J. Maciirék a mai publlcat doui studii, primul intitulât: « Pe urmele limbii literare cehe in sud-vestul Ucrainei la finele sec. al XlV-lea çi prima jumàtate a sec. al XV-lea • ( Po stopdch spisovnc ceslinp v jihozapàdni Uhrajiné koncem 14. avi. poi. 15. stoleti, In voi. « Fr<tnku VVollmanovi k sedmdesatinàch*, Praga, 1958, p. 42—62) celàlalt: « In legiiturà cu limba cehà literarà in Polonia in sec. al XV-lea çi la inceputul sec. al XVII-lea » < K otàzce spisovné ¿estiny v Polsku v 15. a poéàt. 16 stoleti, in «Slovanské historické studie •, IV, 1961, p. 163—261).
539