Rybiriski, care a scris printre altele « Cìntece diferite » Cartea I, precum fi Anna Memorata, una dintre figurile de frunte care reprezentau atunci poezia afa numità « leszczyrtska *, pàtrunsà de puternice elemente umaniste.
      Pe teritoriul Poloniei, Leszno a devenit, dupà disparita comunitStii din Ostroróg, centrul principal al fra^ilor cehi. Dupà cum am mai amintit, printre nobilii polonezi care i-au primit pe emigranti pe domeniile, lor, aufost fi Leszczyriski. Rafal starostele de Radzi-ejów, a fost primul din aceastà familie catolicà, ce a primit in jurul anului 1553 confe-siunea cehà fi a dat in 1555 fra(,ilor cehi in folosire biserica catolicà de pe domeniile familiei sale. Tot el a participat in anul 1555 la congresul de la Chr^cicy, unde s-a dezbàtut problema unirii comunitàri fra^ilor cehi din Wielkopolska cu biserica calvinà din Malopolska. In acelafi an el a organizat un congres la Goluchów, iar in 1557 a plecat impreunà cu Jakub din Ostroróg in Moravia la sinodul comunitàri pentru a cere sà fie numit un episcop special pentru Wielkopolska, cu refedin^a im Polonia. A fost de asemenea prezent in 1563 la Toruri unde a avut loc disputa publicà a lui Morgen-stern cu frajii cehi. Mai tirziu il intilnim la Poznari, unde se duce impreunà cu episcopii fratilor cehi Jan Laurencjusz fi Jerzy Israel.
      Mai trebuie mentionat cà la Szamotuty a desfàfurat in aceastà perioadà, in tipografia ìnfiintatà de càtre Lukasz din Górka, o activitate susjinutà fratele Aleksander Aujezdsky. Acolo a apàrut in 1561 renumita carte « Pisnè chwal boìskych » care cuprindea cele mai bune clntece ale frafilor, printre altele fi cintecele remarcabilului scriitor fi episcop al comunitàri Jan Blahoslaw, redactorul acestei càrfi numità Canfionalul de la Szamoluly.
     Fra|ii Leszczyriski au fost aproape o sutà de ani adepti infocar fi protectori ai fratilor cehi.
      In anul 1628 a sosit la Leszno un nou vai de emigranti cehi, càrora, victoria habsbur-gilor la Biala Gòra fi intensificarea Contrareformei condusà mai ales de càtre iezuili, le-au fàcut imposibil traiul pe pàmintul natal. Printre acefti noi venivi se afla fi Jan Amos Komensky (1592 — 1670), marele ginditor, creatomi noii pedagogii, primul luptàtor pentru principiul invà^àmintului generai in limba maternà, adept al principiului intuirei. El a combàtut cu hotàrire fcolile de pe lingà biserici fi minàstiri, care erau foarte ràspindite in orinduirea feudalà fi unde invàtàmintul era rupt de via^à, unde se preda impàrfirea scolastica a ideilor fi construirea definirilor.
      Polonia a devenit cea de a doua patrie a lui Komensky. El a locuit la Leszno cu mici ìntreruperi, pinà cìnd a ars oraful fi o datà cu acesta casa lui Komensky in care se afla rezultatul muncii sale de 30 de ani fi materialul pentru dicronarul ceh-latin Thesaurus linguae bohemicae, nemàsuratà pierdere pentru ftiinfà, precum fi alte manuscrise fi biblioteca lui personalà.
      Il intilnim pentru prima datà pe automi lucràrii Orbis Piclus la Leszno in anul 1625. Pe atunci ducea tratative in vederea primirii in acest oraf a fra^ilor cehi care se ascundeau prin pàdurile fi mun|ii patriei lor. El a gàsit in Rafal Leszczyriski un cordial fi binevoitor protector.
     In februarie 1628 il gàsim pe Komensky printre circa 1000 de frati cehi càrora Leszno le-a deschis porcile sale. Odatà cu aceftia a venit fi bogata lor bibliotecà, arhiva fi o tipografie bine utilatà ca pentru vremurile acelea. Tipografia fusese adusà de la Kralic, unde se tipàrise printre altele intre anii 1579—1593 Biblia Kralicka in 6 volume, capodopera a literaturii cehe de traduceri. Scrisà intr-o limbà accesibilà, purà, cu un lexic nespus de bogat, ea a contribuit in mare màsurà in epoca Renafterii Nazionale la crearea noii limbi cehe, capabilà de a exprima idei ftiin^ifice fi poetice.
     Tipografia a fost condusà la Leszno de MatouS Krokoéinsky, mai apoi de Daniel Streyc, fiul cunoscutului poet Jerzy Streyc. Primele càr|i au fost tipàrite la Leszno incà in anul 1630. In felul acesta, unul din orafele poloneze, care nu era nicidecum printre cele mai mari, a devenit adevàratul centru al comunitàri frafilor cehi, ai càrei membrii credeau in ìntoarcerea in patrie, convinfi de victoriile regelui suedez Gustav Adolf, considerai salvatomi tuturor reformarior.
      La Leszno au luat fiin^à remarcabilele opere didactice ale lui Komensky, dedicate tineretului. Conform conceprilor acestui mare ginditor, fcoala progresistà va trebui sà-i recompenseze pe tineri de tot ce au stricat sabia fi focul, càci cultura poate sà invingà violenta. In acest fel, Komensky, prin opera sa ftiin^ificà, a pus bazele reconstruirii patriei sale distruse. Afteptind momentul ìnapoierii in Cehia, fra^ii voiau sà fie primii constructori ai ordinii noi in patrie. Ei erau educaci de operele marelui om de ftiinfà, care scriind pentru propriul sàu popor, a imbogàrt tezaurul intregii omeniri progresiste.
      Prima perioadà a federiilui Komensky la Leszno in anii 1628—1641,constituie perioada culminantà a creatici sale. In afarà de munca ftiintificà fi organizatoricà, Komensky
473