4,	o a\ w «casa » este un cuvint general slav provenit din slav. com. a o w t» ín textele slavo-romine apare des, atlt in documente cit si in cronici; In primele documente emise de cancelaria 'Jarii Rominesti se intilneste mai ales cu referire la casa voievodului: ¡fHAi'dAa ntpnHp'h «it a» a\a rocnoACTKd a\h... h ripHAOfKHKiiiut Hd rcIsko A-fcTO WT a o a r*cnoACKdro «o mié de perperi din casa domniei mele... ¡-si daruind in fiecare an din casa domneascá» (c. 1369—1376, P. P. Panaitescu, Doc. T.R., d. 4, p. 36); h wt a a\ d rocnoACTKd-ihh Hd KebKe A-bTO « §i din casa domniei mele in fiecare an » (1392—1408, P. P. Panaitescu, Doc. T.R., d. 18, p. 75).
    In documéntele privitoare la relatiile Tárii Rominesti cu Brasovul cuvintul are sfera larga de «casa» in general: CHpdiiO'	khé Hjf a\ a íiA-kHSíTf
« oamenii sáraci... voi le prádati cásele » (1431—1433, I. Bogdan, Relatii, d. 210, p. 250); AJ wcTdKHTí wnh3h cach wt Bpduiok Ad ha* A«>mom ch « sá lása^i pe acei sasi din Brasov sá se ducá la cásele lor » (1480—1482, I. Bogdan, Relafii, d. 231, p. 286).
    In documéntele moldovenesti a ® "k apare de preferintá in formule de antárire de ocine ca o dovadá cá ocina apartine de drept aceluia cáruia i se intáreste, deoarece a avut sau are acolo casa — locuinta, iar in cazul intáririi mai multor sate si ocine, primul sat citat este acela in care respectivul boier i§i avea casa, locuinta, asezarea: rAf a\8 íc(t) A«*Mh... céa* iid Kp-bAdA'k ta* éc(t) AP®Vrhl A0“"11 « unde ii este casa... sat la Birlad, unde are altá casá » (1414, Cost., Doc. I, d. 36, p. 103); íano céao... ta* éct a<iA' ero « un sat... unde este casa lui » (1497, I. Bogdan, Doc. Stefan II, d. 61, p. 112); A««’k mai apare §i in acte de donatie sau intárire de case: (caikj amh... A o aí 'k KpdM^HOK-K wt KdAMHd «am dat... casa lui Cráciun din Piatra» (1431, Cost., Doc. I, d. 98, p. 325); fCA\H AM” AHKOKMdHOA\ dKkl A*P>KdAH COKKI WAHH Ao.m ToproKCKKiA\ wEKiMdfAVK c\' Go^'MdK'fe «am dat (voie) liovenilor sá-si tina o casá in Suceava, dupá obiceiul negutátorilor» (1460, I. Bogdan, Doc. Stefan II, d. 128, p. 276).
     In naratiunile despre Vlad Jepei-s aláturi de a « m -h este folosit si termenul noAdTd (cuvint de origine latiná palatium intrat prin filierá greacá: toxXoctiov) 2 chiar in acelasi context, pentru a desemna aceeasi casá: h A<*cTk t\\*y ac'íM'k
K llílUH... K3IA\-K AUMh CKOH H CKOMH C n O A d T Kl... Hd\'«A^ pd3E0HHHM<CKKI Hd
KfAHKoro roccYAapM aoa\'k «si i-a dat o casa la Pesta... si a luat sabia si a sárit din casa. .. náváíind tilháre§te in casa unui mare stápinitor » (Cronicile, p. 206); KoynEii,k... cndU|{ KK noAdT-fe «un negustor. . . dormea in casa (p. 203).
    KiKuiTd, K’hiiiTd, KSuiTd sau KSKta (potrivit foneticii sirbesti) se tntilne§te in documéntele interne din Tara Romineascá si in cele privitoare la relatiile cu Ardealul, dar niciodatá in documéntele din Moldova. Prin acest cuvint se exprimá notiunea de casá in general (chiar casa voievodului), coliba, bordei.
     1	A. MEILLET, Le slave commun, I, Paris, 1934, p. 496.
     2	Vezi A. MEILLET, Etudes, p. 183; VASMER REW, t. II, p. 391. Mentionám cá in documéntele noastre pentru a indica locuinfa voievodului nu am intilnit termenul »ortd ra care este folosit §i in Crónica lui Manasses in exemple ca: np-k-MMoniu Kpa*k m ranoy-na ... h npH*CTa r» h r"kki,\octj (k	regele Priam fi Hecuba . . . 1-au primit fi 1-au condus la palat» (p. 50). In Crónica lui Azarie apare kk3ria»iua xin. aokI; ímpetu a n»A<rr-k « au ridicat la Hirláu in palatul domnesc » (Cronicile, p. 130).
139