sat in fostul judet Mehedinti, comuna Jirioi)1 < *Bàzov (< si. Bbzovb ‘(loc) cu soci, socet’ + -ean (sg•)) -eani (pl.) > -an, -ani)', Borgovan (nume de familie)
<	Birgau (forma maghiara e Borgo) (localitate in raionul Bistrita, reg. Cluj) -j--ean ( > -an) ; Casvan (nume de familie din Valea Bistritei)2 < Ca§va (numele unui sat din raionul Reghin) + -ean (>-an); Cimpani (numele a trei sate din raionul Beius) <• cimp + -eani ( > -ani) ; Dumbràvani (nume de sat din raionul Beius) < dumbravà -f- -eani ( > -ani) ; Ghindàvanu (nume de familie din Valea Bistritei) (cf. mai jos numele de sat Ghindaoani) ; lipovan (locuitor al orasului Lipova, reg. Banat), Lozovan (nume de familie) < Lozova (sat in fostul jud. Covurlui) + -an; moldovan; 0§lobanu (nume de familie) (cf. numele de sat Oslobeni, raionul Tìrgu-Neamt) < Vo§lab (nume de sat in raionul Gheorgheni) -f- -an (< -ean) ; Sâsârman (nume de familie) < Sasarm (nume de sat, raionul Dej) + ~ani talpan ‘originar din Talpa, raionul Dorohoi’3 ; Arde-oani (sat, raionul Bacâu) ; bâcâuan ‘originar din Bacâu’, Bâcâuanu (nume de familie din Valea Bistritei) ; Blrgaoan (nume de familie din Valea Bistri^ei), Birgaoani (toponimie in raionul Tìrgu-Neamt) 4 < Birgau + -an; Crâcâoani (sat pe rìul Cracau, raionul Piatra-Neam^), Crâcâoanu (nume de familie in Valea Bistritei) < Cracau (hidronim) + -an, -ani; Faraoani (sat, raionul Bacâu) ; Ferestrâuanu (nume de familie in Valea Bistri^ei) (cf. toponimicul Ferestrau, raionul Bacâu); Ghindaoani (sat, raionul Tìrgu-Neamt); iluuan ‘originar din Uva-Mare sau Ilva-Micà, raionul Nasàud’ < Ilua (in pronun^area rapidà IIq) (numele popular al localitâtilor Uva) < *Iluua + -an 5; Sàbaoani (nume de sat, raionul Roman) < Sabau + -ani6; salàuan ‘originar din Salva’
<	Salua (numele popular al Salvei < *Saluua1) + -an; Tâzlâuanu (nume de familie) < Tazlâu + -an ; vâmani ‘locuitori din satul Vama, raion. Oas’8.
     1	DIMITRIE FRUNZESCU, Dictionar topografie fi statistic al Rominiei, Bucurefti, 1872, p. 37.
     2	Acest nume fi cele infirate in continuare purtìnd indicaùa « din Valea Bistri(ei » au fost culese fi explicate de echipa Institutului de lingvisticà din Cluj care colaboreazà la monografia graiului din localitajile al càror teritoriu e astazi ocupat de lacul de acumulare al Centralei hidroelectrice de la Bicaz.
    3	Comunicat de E. VRABIE.
    4	FRUNZESCU, op. eit., p. 32.
     5	Referitor la formele iluuan (atestà ìntr-un document slav din see. al XVI-lea sub aspectul iluanilor, vezi GR. G. TOCILESCU, 534 documente istorice slavo-romine din. Tara-Romlneascà fi Moldova privitoare la legàturile cu Ardealul, 1346—1603, Bucurefti,
1931,	p. 550) fi Ilua, IIq a se vedea « Studii fi cercetari ftiinfifice» (Academia R.P.R. Filiala Cluj), Seria'III, Anul V (1954), 3-4, p.' 454.
     6	Locuitorii satului sìnt ceangài, care il numesc Szabófalva ( = satul lui Szabó). Numele de familie sau supranumele Szabó (>rom. Sabàu) are la bazà numele de profesie magh. szabó ‘croitor’.
     7	Pìrìul care se varsa in Somef la Salva se numefte Sàlàu(a. Privitor la forma Salua vezi «Studii fi cercetari ftiin(ifice » (Academia R.P.R., Filiala Cluj), Seria III, V, 3—4, p. 455. Formele Ilua, iluuan, Salua, sàlàuan, Sàlàupa mi-au fost confirmate de prof. Vasile Scurtu, originar din Parva, raion Nasàud.
     8	I. A. CANDREA, Graiul din Tara Oa$ului, Bucurefti, 1907 (Extras din «Bule-tinul Societa(ei Filologice », II), p. 5. Din forme ca elmpan—cimpani (<cimpean — cimpeani), dumbràvan — dumbràvani, bàcàuan — bàcàuani etc., a fost extras un sufix -an, -ani ce poate fi atafat fi la teme care nu sìnt terminate in consoana labiali: aràdan- aràdani ‘originar din Arad’, prilogani ‘din satul Prilog’ (Candrea, I.e.). De la Buzàu derivatul cu sufixul -ean va fi fost *buzàuian, devenit — in urma contractàrii lui àu neaccentuat in
o	— buzoian. E singurul caz frf eare — pe ette ftiu — derivatul cu sufixul -ean de la topo-nimice in -u nu e terminai in -uan.
89