poate fi : « in toate articolele si capitotele si conven^iile » cf. v. poi. polozenie ‘capitol’ SW IV 549); 1104,ao\t neAowtHkA iaohkok ‘dupà rinduielile capito-lelor’ 1445 (G II 734).
    npHKHrtHe poi. przywilej, ‘privilegiu (act, document); scutire’. Terme-nul apare in privilegiile acordate liovenilor: h npHHfCAH kiahkoc iipimiAiif, 1410
HAUWTk WTk... AAiKCAHApd KOÉKCAkl H npOCHAH HACK, AUM\'OAVh HAlk AXklTA n.'rtS\'MHAH, I3KO >Kk HAVk CTOHTk 0\f TOAlk CTdpOA\k ripHKHAIII (1456, C II 791); fraza e reprodusà identic in privilegiul din 1460 (B II 272), insà cu grafia schimbatà: ii,ihkhaìéx. In privilegiile anterioare nu-1 intilnim, aici fiind pre-zen^-i termenii ovctakhhuctko o a\mta\', ‘asezamint despre vàmi’ (1408) sau rpdAtoTd, ‘act’ (1434). In continuare sìnt atestate forme adjectivale: AHCTk iipHKHAHkiii, ahctS iipHKHAHoro (1463, B II 295) 2. In toate aceste cazuri terme-nul denumeste actul, documentili prin care se acordà anumite privilegii, inles-niri. In documentele interne apare cu aspecte fonetice si morfologice mai numeroase si variate, astfel: Singular, Nom., Acuz. : iiphkhahé, npHKUAÌe, flpÌKHAHf; llpi'KHAHi; Instrum. HC llpHKHAÌf, CnpllKHAÌ'fA\k, Ck lipilKHAHfAV Loc. HA CfH lipHKHAÌH; W NpHKHAÌÉ... IlC AKT IIOKHCTH TA* ÌCT (1464, B I 80) 3. Plural, Nom. IlpHKHAHd, IlpHKHAHH; Instr. IlpHKHAHf AVI. IlpHKHAÌdA\H, ll|lllKIIAÌ/i\AUI LoC.l npHKHATiax. Mai notàm formele rominizate hh wahS iiphkhaTa, ha CKoero iipiikhaTa ambele la 1456, (C II 577); forma toì npeKCAÌc 1491 (B I 453) 4 precum §i ex-presia ha ipo hmiiii ooctakhth fi|iHKHAH/A hc ii,mka (1460, B II 270, act càtre Mihail Logofàtul prin care §tefan il invita sa se intoarcà in Moldova: ‘vei arata numai hrisoavele si drepturile tale asupra lor’).
     In poi. przywilej, din lat. privilegium, prin germ, privilegie, privilegi (see. 14-17), cf. Linde, IV 703, SW V 401, Vasmer REW II 431. Din poi. in limbile slave de ràsàrit, rusà npmuAeiun, npmu/ien (Preobr. II 125), brus. npvmnev (cf. Nosovici, C/ioeapb ScAOpyccKozo napoda, p. 497), ucr. npueuAtù {Hrincenko III, 490); in limbile slave de sud din greacà5. in traducerile vechi: uric, ispisoc, dires; loan Bogdan: scrisoare, carte, diploma, privilie (glosarul la vol. II, p. 602). Tot el considera npì'KiiAHd un rominism (« Guvinte romine^ti », v. II, p. 608) 6. In documente lituane: iiphkhaìh (cf. C. Stang, op.cit., p. 158, 162); in documente galitiano-voliniene iiphkhaké (v. Rozov; Kuraszkiewicz, Gramoty. . ., p. 132).
    c. Tratat (involala, injelegere, acord, tratative, convenne etc.).
    HkiA\OKA, kavoka, poi. wymowa, ‘in^elegere, invoialà’: a nhkoah hé ha\aéax EkiTH k pAA» aahko 8 KkiAiOK-fe ‘§i nu vom fi niciodatà partaci la vreun sfat sau la vreo intelegere’ (Bogdan) 1462 (B II 284) v. SW VII 938; «ko
ÉAVAAH (CA\0 H llpi>A\É>KH HAC KAtOKif; IJKCIKk HdMk CV/*Tk KAtOKkl H 3AIIHCkl ‘cà intre
noi sint invoieli si tractate’ (Bogdan) ambele la 1503 7 (B II 485).
      1	Grafia vocalismului acestui termen este foarte variata : wihbha'ì, iip’bhau, np’6>AHi npHBÌnli a.
     2	ì. BOGDAN (vol. II, 296) traduce: ‘cartea de drepturi’.
     3	I. BOGDAN incadreazà expresia in ghilimele, fiind de pàrere cà e reprodusà in act dupà declara^ia beneficiarului actului.
     4	G. IVÀNESCU (Note etimologice, SCL, 1957, no. 4, p. 516—17) citeazà aceastà formà din vremea lui §tefàni^à.
     5	G. IVÀNESCU, op. cit., p. 517.
6	V. Viata feudalà . . . cap. Im.unita.tea, scris de V. COSTÀCHEL, p. 302 si 306.
      7	Aspectùl grafie cu Il-initial, indicà influenza ucraineanà.
189