106
PANDELE OLTEANU
în sprijinul acestei ipoteze faptul cà, în timp ce « ungurismele » versiunii româneçti se pot explica în ultima instantà prin împrumuturile fàcute de limba românâ din limba maghiarâ, numeroasele slavonisme întîlnite în text ràmân neexplicate dacá admitem cà originalul Cazaniei I a lui Coresi a fost cartea lui Peter Juhasz Meliusz apârutâ în 1563, aça cum s-a afirmat. Ipoteza noastrâ, enuntatà §i într-o comunicare publicâ fàcutà în 1961 în cadrul« Socie-tàtii de çtiinte istorice §i filologice» x, precum §i într-un articol din « Lucea-fârul» 2, a trezit scepticismul unor cercetàtori 3, ceea ce ne determinâ sâ reve-nim eu noi argumente.
    Primul argument ni-1 oferâ însâçi confruntarea celor douâ texte — maghiar §i român — operatie pe care n-a întreprins-o, pare-se, nimeni, câci simpla alàturare a càrtii de predici maghiare §i a celei româneçti ar fi fost suficientâ spre a-i convinge pe sustinâtorii tezei amintite cà sîntem foarte departe de o traducere §i chiar de o adaptare 4. Originalul dupâ care s-a tradus Cazania I
riri, redactatà de curind in ungurefte pentru calvini, fi prefàcutà — intr-o forma care vàdefte uneori prea mult acest originai, afa de deosebit de spiritul limbii noastre — in romànefte de un necunoscut. Cartea se tipàri pe la 1564» Ist. bis. rom., p. 178. ìn 1925, in primul volum din Istoria literaturii romàne, N. Iorga emisese o alta parere, fi anume cà am putea avea de a face cu o prelucrare foarte liberà, fàcutà anume pentru a fi infeleasà de romàni: « Desigur cà scriitorul n-a avut inaintea sa un text unguresc calvin care sà corespundà intru toate textului románese calvin care e intiia Cazanie a lui Coresi... Sint anumite locuri care par sà priveascà afa de direct pe romàni fi « ràtàcirile», adecà datinile lor, incit eie ar aràta cà au fost scrise de la inceput de-a dreptul pentru dinfii» (p. 186). Ìn 1937, in Istoria romànilor, voi. Y, p. 125, scria:« Coresi va da... o explicare a Evangheliei cu un adaos de rugàciuni, care uu se potrivea cu acest manual al legii celei nouà. Nu mai e o reproducere de text vechi, ca pentru Evan-gheliariu, ci o lucrare nouà, tradusà din ungurefte». Ìn nota menziona cà « originalul e de Gafpar Heltai, Cluj, 1551, 1559» fàrà a preciza dacà se referà numai la Molitvenic sau la intreaga tipàriturà. Sextil Pufcariu (op. cit., p. 77), amintind cà Molitvenicul e tradus din ungurefte, nu dà nici o indicale asupra originalului « Tilcului». In 1938, N. Dràganu crezu cà a identificat originalul magbiar presupus de Iorga in cartea lui Juhasz Peter Meliusz, tipàrità in 1563 la Debrejin fi intitulatà: Valogatot predikacioc a prophetac és apostoloc irassokbol... (Predici alese din scrierile profe^ilor fi ale apostolilor pentru sàrbàtorile de càpetenie din intreg anuí...) Cf. N. Dràganu, Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie, Bucurefti, 1938, p. 21. Noua parere nu mai avu vreme sà pàtrundà in sintezele lui Cartojan fi Ciobanu (unde lucrarea citatà nici nu figureazà la bibliografie). Ea a ràmas necunoscutà si unui curs recent de Istoria literaturii romàne vechi al lui I. D. L à u d a t (Bucurefti, 1962), fiind adop-tatà numai de A 1. P i r u care in Literatura romànà veche afirma:« S-a dovedit cà Tilcul evan-gheliilor este o traducere a carpii lui Peter Juhasz Meliusz, Valogatot predikacioc a prophetac és apostoloc irassokbol, din 1563» (p. 61). Dupà Al. Piru a preluat-o P. P. Panaitescu ( Inceputurile fi hi minta scrisului in limba romànà, Bucurefti, 1965, p. 152 fi p. 74), unde afirma:« s-a dovedit (? !) cà aceastà carte a fost tradusà din ungurefte ...»
      1	Comunicarea, cu titlul Limba traducerilor diaconului Coresi, in raport cu originatele lor slave, a fost Jinutà ìn ziua de 12 mai 1961.
      2	P. Olteanu, Cursuri universitare : Al. Piru, Literatura romàna veche, in « Luceafà-rul», anuí V, 1962, nr. 22 din 15. XI. 1962.
      3	A1. Piru, In legatura cu literatura romànà veche, in « Gazeta literarà» din 30. XI. 1962.
      4	Vezi articolul nostru Presupusul originai al Cazaniei I-a (1564) a Diaconului Coresi. Corectarea unei erori, in Omagiu lui Alexandru Rosetti, Edit. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucurefti, 1965, p. 645—650. Cu ajutorul prof. T. Avram, càruia-i muljumim fi pe aceastà cale, am verificat pagina cu paginà cartea de predici a lui P. J. Meliusz fi am constatai cà ea nu este originalul Tilcului Evangheliilor. Cartea lui Meliusz concine vreo 35 de predici, majoritatea la sàrbàtorile mari, citeva la sàvìrfirea tainei botezului, impàrtàfaniei, nunpi sau in legàturà cu excomunicarea fi divorali. Nu confine deci nici o predicà duminicalà, pe cind Cazania lui Coresi fi Postilla de Neagovo contin 49 de predici duminicale fi 9 predici la diferite sàrbàtori. Sint douà càr(,i fundamental deosebite prin confinut, prin ideologie fi stil. Nu existà intre eie nici un fel de interdependenjà. De altfel, nici Molitvenicul din anexa Cazaniei nu reprezintà direct originalul lui Gaspar Heltai. O colacionare mai atentà