CU PRIVIRE LA GENEZA SI RÀSPÌNDIREA POVESTIRILOR SCRISE DESPRE FAPTELE LUI VLAD TEPES
¡JERBAN PAPACOSTEA
    Faima europeanà de care s-a bucurat personalitatea lui Vlad fepef in veacul al XY-lea, manifestata printr-o productie literarà abundentà §i ràspin-dità in aproape intreaga Europa centrala §i ràsàriteanà, a dat na§tere in isto-riografia contemporanà unor ampie controverse in cadrul càrora au fost §i sint discutate originea, ràspindirea, limba §i, in mai mica màsurà, veracitatea istorici a povestirilor despre faptele domnului Tàrii Romànefti.
    Incepìnd cu lucrarea lui J. Ch. Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, publicatà in 1804, §i pina la monografia istoricului sovietic I. S. Lurie, Iloeecmb o JfpaKyjie, apàrutà in 1964, specialisti in istoria §i filologia medievalà §i-au consacrai activitatea cercetàrii multiplelor aspecte ale reflectàrii literare a personalitàtii lui Vlad 'J’epef, farà insà ca vreuna din solutiile oferite sà intru-neascà o adeziune unanimà.
    Insemnàrile de fatà, prilejuite de cercetarea unui izvor ràmas in afara investigatiilor celor care s-au ocupat de povestirile asupra lui Ylad fepes, ifi propun sà aducà o contributie la làmurirea uneia dintre problemele controversate, §i anume aceea a aparitiei §i ràspindirii europene a primelor texte scrise despre faptele domnului Tàrii Romàne§ti.
     Socotim cà un pas inainte in elucidarea acestei probleme de istorie a culturii medievale in veacul al XV-lea poate fi realizat prin determinarea mai precisà a momentului si a imprejuràrilor generale — adicà a conjuncturii politice — in care sint semnalate in Europa primele consemnàri scrise ale traditiei orale despre faptele, in acelasi timp de vitejie si de cruzime, ale domnului muntean.
    Cercetàtorul sovietic I. S. Lurie s-a stràduit in recenta §i substantiala sa lucrare sà fixeze o ordine de vechime a primelor povestiri asupra lui Vlad Tepe§, pentru a oferi astfel un teren solid discutici asupra originii §i ìntìietàtii unora dintre variante in raport cu celelalte 1. S-a stabilit astfel cà cel mai vechi manuscris in limba germanà dateazà din anul 1462 ; cà textul acestui manuscris a fost integrai in cronica austriacului Thomas Ebendorfer fi cà un text similar a stat la baza Comentariilor lui Enea Silvio Piccolomini, a càror redactare nu poate depà§i anul mortii savantului papà, anume 1464 2. Adàugàm cà §i poves-tirea care stà la baza poemului lui Michael Beheim a ajuns la cuno§tinta acestuia fie in ultima lunà a anului 1462, fie, mai probabil, in cursul anului urmàtor 3.
     1	I. S. Lurie, In legatura cu originea subiectului povestirilor din secolul al XV-lea despre Dracula (Vlad rfepe§), in Rsl, X (1964), p. 5—18.
     2	I. S. Lurie, op. cit., p. 9.
     3	G. C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht iiber den Woiwoden Wlad II. Drakul, Bucure^ti, 1903, p. 18.