12
SESIUNEA FESTIVA
    In tot timpul existenfei sale, aceastà scoalà a fost indrumatà de un corp profesoral care a simfit chemàrile timpului, càutind sà injìltreze in sufletele elevilor inarile idei revolufionare, care trebuiau sá transforme omenirea pe drumul libertàri si al progresului. Datorità acestor imprejuràri, pleiada elevilor scolii noastre a putut constituí verigi importante in opera de culturalizare a poporului nostru.
    De pe bàncile liceului nostru au pornit in viafà, dind stràlucire flacàrii aprinse aid, Titu Maiorescu, loan Bogdan, St. 0. Iosif, Octavian Goga, Ludan Blaga si mulfi alfii, al càror nume sint menzionate la loe de cinste in stiinfa si cultura románeascá.
     Rásfoind cu emofie cataloagele de clasa din trecut si oprindu-ne la catalogul anului 1874, gásim in foile matricole pentru prima data mentionat numele lui loan Bogdan, ca elev al clasei I. Apoi, timp de 8 ani, pina in anuí 1882, cind loan Bogdan se prezintá la e'xamenul de bacalaureat, apare ca elev al acestei scoli, absolvind an de an, flecare clasá, precum si examenul de bacalaureat, cu cea mai mare menfiune — foarte bine.
    Dacá in trecut pufini erau aceia care ajungeau sà se lumineze pe bàncile acestei scoli, astázi, prin grija Partidului si Guvernului, mii si mii de fii ai oame-nilor muncii cunosc tainele ftiinfei si culturii celei mai inaintate.
    Acest lucru este gráitor dacá comparám cifra absolvenfilor din anuí 1882, in numàr de 8, printre care se numára si loan Bogdan, cu cea din anuí 1964, cind numàrul absolvenfilor scolii noastre s-a ridicat la 504.
     loan Bogdan a fost unul dintre cei mai stràlucifi elevi ai acestei scoli din generafia sa.
     Sub indrumarea pàrinteascà a directorului de scoalà de atunci, Stefan Iosif, tatàl poetului cu acelasi nume, si modelindu-si sufletul in armonia muzicalà izvo-rità de sub arcusul lui Ciprian Porumbescu, profesor al acestei scoli in 1881 —1882, sufletul elevului loan Bogdan se va plàmàdi in gama preocupàrilor majore ale tradifiilor neamului sàu, care aveau sà-l indrume pe drumul marilor realizàri, consacrindu-l ca pe o puternicà personalitate stiinfificà, nu numai in farà, ci si pe plan international.
    Legat prin toate fibrele fiinfei sale de orasul natal Brasovul —, cunoscind tradifiile culturale ale acestei vechi cetàfi, loan Bogdan avea sà-si lege numele sàu de orasul in care s-a nàscut, prin celebra sa lucrare Documente privitoare la relatiile 'J’àrii Romànefti cu Brafovul §i cu Tara Ungureascà in see. XV §i XVI, bazatà pe studierea temeinicà a documentelor slave aflate in Arhivele Statului din acest oras.
     Evolufia stiinfificà a elevului loan Bogdan, ale càrei premise au fost puse pe bàncile acestei scoli, avea sà se desàvirseascà in institutiile superioare din Iasi, Viena, Moscova, Petersburg, Kiev si Cracovia, conturindu-i personalitatea in realizadle culturale de mari amplitudini la Bucuresti, unde in pufinii sài ani de viafà, realizind sinteza pregàtirii sale intelectuale, a imbogàtit patrimoniul cultural al fàrii noastre cu opere valoroase, cunoscute si aprecíate pinà in zilele noastre si peste hotare.
     Filolog cu renume mondial, istorie de mari perspective, devenit profesor la Universitatea din Bucuresti si membru al Academiei Romàne, loan Bogdan este astàzi cinstit alàturi de cei care au imbogàfit patrimoniul cultural al fàrii noastre, punind stràdania muncii lor in slujba luminàrii poporului.
    Cinstirea acordatà de Partid fi Guvern figurilor proeminente din trecutul tàrii se manifesta astàzi fi in fcoala noastrà, unde loan Bogdan, ca elev, fi-a format primele tràsàturi ca om fi viitor cercetàtor.