72
LUCIA DJAMO-DIACONITÀ
lui 0. Tafrali, care cerea un ajutor in vederea continuàrii cercetàrilor privind arta bisericii Curtea de Arge§, spunind : « cred cà Academia trebuie sà acorde o subventie tinàrului distins, care promite sà producá lucràri de valoare» *.
    Ata§amentul fatà de Academie 1-a manifestai §i prin stràdania de a contribui din toate puterile sale la imbogàtirea colectiei de documente §i de manu-scrise sau la adunarea unor piese de valoare referitoare la trecutul 'J’àrilor Romàne, pentru a fi pàstrate §i puse la dispozitia speciali§tilor. Se poate spune cà, din generatia lui, alàturi de Bianu, care era bibliotecarul Academiei, a fost academicianul care s-a preocupat in cea mai mare màsurà de acest aspect al activitàtii inaltului for ftiintific. Astfel, aflind cà in Arhiva Ministerului de ràzboi de la Yiena se gàsea o bartà geografica a Olteniei din anul 1722, a obtinut
o	copie fotograficà pentru colectia Academiei 2. In càlàtoriile sale inchinate depistàrii §i studierii documentelor slavo-romàne emise de cancelaría lui Stefan cel Mare, nu arareori se intimpla ca, gàsind hrisoave originale la particulari, sà determine pe posesori sà le doneze Academiei3, alteori, ca in cazul documentelor aflate in casa ob§tei de la Birlad, dupà ce constata bunàvointa necesarà, propunea Academiei sà intervinà oficial 4. 0 dovadà gràitoare a grijii §i a zelului de a stringe §i de a asigura cele mai bune conditii de pàstrare a monumentelor trecutului o constituie §i faptul cà, in timp ce era decan al Facultàtii de filo-zofie §i litere din Bucure§ti, dupà moartea fostului sàu coleg Gr. Tocilescu, in noiembrie 1909, a inaintat Ministerului Instructiunii §i Cultelor un raport prin care solicita ministerului cumpàrarea pentru Facúltate a bibliotecii ràpo-satului academician. Fiind informat cà in bibliotecà se gàseau §i numeroase documente importante, chiar in raportul càtre Minister propunea ca toate documéntele ce se vor gàsi in bibliotecà sà fie donate Academiei Romàne, ceea ce a §i fàcut in §edinta din 26 februarie 1910 5.
    Proceda in acela§i fel §i cu aceea§i nobilà pasiune in vederea imbogàtirii cu manuscrise romàne§ti sau slavo-romàne a colectiei Academiei. Este sufi-cient sà mentionàm cà la 30 octombrie 1909 prezintà Academiei, in dar din partea lui P. Girboviceanu, un manuscris cuprinzind traducerea romàneascà a invàfàturilor lui Neagoe Basarab 6 sau, la 12 octombrie 1912, din partea lui S. Pu§cariu mai multe fragmente de manuscrise §i tipàrituri slavone vechi gàsite in podul vechii biserici romàne§ti din Ri§nov 7.
    Tocmai pentru faptul cà n-a precupetit nici un efort in vederea imbogàtirii patrimoniului Academiei cu aceste comori nepretuite ale trecutului cultural al poporidui román, I. Bogdan a suferit nespus de midt de pe urma faptului cà, in primul ràzboi mondial, in timpul ocupatiei stràine, acest tezaur compus pe atunci din 607 volume de manuscrise slavone, in noaptea de 9/22 ianuarie l9l7 a fost luat cu forta de la Academie §i instràinat de ocupanti. La stàrumta lui I. Bogdan, Academia Bomànà a fàcut demersurile necesare, explicindcà acest act militar contravine « dispozitiilor internationale ale Conferintelor de
     1	Ibid., Procesul verbal al ^edinjei din 18 septembrie 1915, p. 19.
     -	AAR, Seria II, t. XXVII, Procesul verbal al §edin{ei din 10 decembrie, 1904, p. 99; vezi fi I. Lupaj, op. cit., p. 34.
     3	AAR, Seria II, t. XXVIII, Procesul verbal al |edin|ei din 1 iulie 1905, p. 21 ; t. XXIX. Procesul verbal al |edin{ei din 2 februarie 1907, p. 72 ; t. XXX, Procesul verbal al fedin{ei din 14 septembrie 1907, p. 36 etc.
4	Arhiva Academiei, 1905. A-l, Volumul 27, Procesul verbal al §edin{ei din 29 aprilie 1905.
6 AAR, Seria II, t. XXXII, Procesul verbal al §edintei din 26 februarie 1910, p. 69—70.
     6	Ibid., Procesul verbal al |edin|ei din 30 octombrie 1909, p. 37.
7	AAR, Seria II, t. XXXV, Procesul verbal al §edinjei din 12 octombrie 1912, p. 26,