32
Acad. P. CONSTANTINESCU-IA$I ;i C. N. VELICHI
    Tot afa, Bogdan este aproape de adevär, eind scoate in relief influenta puternicà a statelor din apus asupra prefaeerilor din epoca moderna a istoriei Romäniei. Conceptia noasträ de astäzi asupra rolului personalitätilor in istorie este surprinzätor de dar prinsä la Bogdan. Prin afirmatii ca : « Istoria noasträ veche nu eunoafte nici individualitäti mari care sä fi imprimat unei epoci sau unui secol anumite caractere» sau « Studiul istoriei romàne, fäcut din punct de vedere al personalitätilor istorice, este un cimp de cercetäri ingrate»2, Bogdan sublinia cä nu personalitätile sint factorul determinant in mersul istoriei.
    Abia acum, dupä ce am trecut in revistä principalele lucräri publicate de loan Bogdan, revenim la intrebarea de la inceputul acestei comunicäri, putind da un räspuns intemeiat. Intr-adevär, este cazul sä afirmäm cu toatä convin-gerea cä loan Bogdan a fost un istorie — fi trebuie indatä sä adäugäm — un istorie de mare valoare. Prima fi una din cele mai importante contributii ale sale a fost publicarea izvoarelor — documente fi cronici slave. Aceste izvoare Bogdan le publicä de pe pozitia istoricilor fi de aceea au fi fost folosite in priinul rind de aceftia. La fel s-au publicat fi materialele din « Buletinul Comi-siei Istorice», comisie pe care Bogdan a condus-o de la infiintarea ei fi pinä la moartea lui in anul 1919.
     Dacä aprecierile noastre s-ar opri aci, eie ar fi färä indoialä incomplete. Dacä la Universitatea din Iafi loan Bogdan a dobindit mai ales o pregätire de istorie, cei patru ani pe care i-a petrecut la universitätile sträine, mai ales rusefti fi poloneze, i-au dat o solida pregätire filologicä. Färä aceastä pregätire, färä cunoafterea limbilor slave, loan Bogdan n-ar fi reufit sä dea editiile de cronici fi izvoare pe care le-a publicat. El este afadar fi un filolog, fi nici nu putea fi altfel. Am putea spune mai bine cä este un slavist, atit istorie, cit fi filolog, cäci mai ales la vremea lui, cind cercetärile de slavisticä din tara noasträ erau abia la inceputul lor — marcat de lucrärile lui Hasdeu — cel care voia sä le dueä mai departe era silit prin forta lucrurilor sä fie atit filolog, cit fi istorie. §i loan Bogdan a reufit prin pregätirea sa sä punä intr-adevär bazele slavisticii ftiintifice la noi in tarä. Färä indoialä, in cercetärile sale de slavisticä cerintele istoricului au primat fatà de acelea ale filologului. Ceea ce trebuie sä adäugäm este cä, afa cum sublinia de curìnd un cercetätor, « in personalitatea lui loan Bogdan filologul fi istoricul s-au imbinat in mod organic»3. De asemenea, trebuie sä adäugäm cä Bogdan a publicat lucräri de lingvisticä slavä, cum ar fi Über die Sprache der ältesten moldauischen Urkunden, apärutä la Berlin in 1908, in volumul omagial al lui Yatroslav Jagic f.a. Färä indoialä, limba textelor fi documentelor slavo-romäne 1-a preocupat mult pe loan Bogdan. Este de remarcat cä, defi s-a scris destul de mult asupra acestei probleme, nu existä incä o lucrare care sä inglobeze toate cele patru veacuri (XIV—XVII), ei doar perioade sau domenii restrinse. Consideräm cä, dacä loan Bogdan ar fi fost in primul rìnd filolog, adicä dacä 1-ar fi preocupat intii problemele de filologie fi apoi cele de istorie, ar fi dat färä indoialä o asemenea lucrare. De altfel, loan Bogdan afirma insufi in lectia sa de deschidere cä « am putea numi obiectul ocupatiunilor noastre speciale — intr-un sens foarte larg — (subì, n.) filologia slavo-romänä» x. Sfera pe care o dà acestui cuvint (filologie) trebuie intr-adevär inteleasà in mod foarte larg, cuprinzìnd
      1	Op. cit., p. 20.
2	D. Macrea, Opera de slavist a lui Ioan Bogdan, in « Limba romàna», IV, 1955,
nr. 4, p. 8, reprodus in Lingvifti fi filologi romàni, Bucurejti, 1959, p. 109.