238
EMIL VRABIE
     pi o ti. P. Olteanu afirma cä in slava bisericeascä din Carpaji se foloseçte çi azi, ea çi in Povestiri, plotl eu sensul de « pielea çi carnea omului» (p. 251). Cuvîntul este insä slav comun»1, fiind, totodatä bine cunoscut atît in limba rusa veche (Srezn., II, 972 — 973), cit çi in cea contemporaná (CCPJ1H3., IX, Moscova, 1959). Nu poate fi vorba deci de un element local, carpatic.
     posadnik ü. P. Olteanu apropie acest termen din manuscrisul lui Eufrosin de posadka « garnizoanâ» din limbile cehà çi slovacâ (p. 256), färä sä arate cit de larg e cunoscut cuvîntul in limba rusä veche (Srezn., II, 1228—1230).
     povëdati. Se afirmä cä acest cuvint din Povestiri e curent in limbile slave de apus, in rusa subcarpaticä çi in slava bisericeascä din Carpajii nordici (p. 226—227). In realitate, insä, nu poate fi vorba de un elemcnt regional, carpatic, deoarece verbul fiont^d-rii cu sensul de « a spune», « a vorbi» se întîlneçte atît în scrierile ruseçti din secolele al XIV-lea — al XV-lea (Srezn., Il, 1006—1007), cit çi în graiurile velicoruse (cf. la Dal, III, 150—151: noeiàaü naM, omxyda mu? « Spune-ne, de unde eçti?»). Cuvîntul e cunoscut çi în limba rusä literarä contemporaná (cf. CCPJIÍh., X, Moscova, 1960, p. 66—67, cu ilusträri din Puçkin, Saltikov-Scedrin. A. K. Tolstoi etc.).
     r o l en ü. P. Olteanu comenteazä: « E cunoscut in regiunea Munkaci» (p. 252). Prezen-tat astfei, comentariul apare ca un argument in favoarea tezei carpatice. In realitate, cuvîntul e bine cunoscut çi in limba rusä veche (Srezn., III, 146), çi in velicorusa populará (Dal, IV, 100), çi in limba rusä literarä contemporanä (CCPJIÈ3., XII, Moscova, 1961, p. 1411).
      s ë d ë t i. Autorul vede in aoristul sedé din sedé v VySegradë « a stat (închis) la Yîçegrad» (214v) un sens local, subcarpatic (p. 267). Constatäm insä cä çi ck,\kTH din limba rusä veche putea sä însemne « a fi sub pazâ», « a fi închis» (Srezn., III, 890). Açadar, nu poate fi vorba de un semantem carpatic.
      s r a c i c a. Cuvîntul e comparât de autor cu sracica din slovacâ çi cu srajea din slovenä, färä sä se menjioneze insä cä era bine cunoscut in limba rusä veche (Srezn., III, 467 çi 478— 479). Cu menjiunea « invechit», cpauuifa « câmaça» figureazä çi in CCPJIH3., XIY, Moscova, 1963, p. 631-632.
      s ü d ä. Autorul serie: « Frecvent este în rusa carpaticä çi sudâ, accentuat çi in Pf tot pe finalä ca în rusa carpaticä çi in ucraineanä: sudija, ucr. sudd ja « judeeätor»» (p. 55). Dar çi in velicorusä accentul in acest cuvínt cade tot pe finalä: cydbA. Açadar, nici vorbä nu poate fi de vreun indiciu in sprijinul tezei carpatice.
     tezoimenilü. Comentariul lui P. Olteanu : « este un termen frecvent in slava bisericeascä din Carpaji» (p. 250). De fapt insä, cuvîntul e cunoscut çi in velicorusä. Cf. zicala populará: Te30UMeuuma Aonama Hnamy, a Bacuje — MOZUjia. (Dal, IV, 395).
     vrazumiti. Comentind propozifia kakñ tä bogü vrazumit « cum te va înjelepji dumne-zeu» (207v), P. Olteanu considerä cä ne-am afla in prezenja unui « moravism expresiv» (? — E.V.), explicabil printr-un « vechi dialect slovac din regiunea Nitra-Micii Carpati». moravism pästrat pinä astäzi, impreunä cu áltele, în slava bisericeascä din räsäritul Slovaciei çi din Carpaji (p. 265). Observäm insä. lucru pe care autorul nu 1-a fäcut, cä acest cuvint exista çi în limba rusä veche (Srezn., I, 399), precum çi in velicorusa populará (epa3yMumb - epa3yMAnmb, v. Dal,
1,	259) çi in limba rusä literarä (CCPJ1ÏÏ3., II, Moscova, 1951, p. 791, cu ilusträri din scriitorii clasici).
     zapereti. P. Olteanu afirmä, färä nici o rezervä : « Cuvîntul e introdus din graiurile ruse carpatice» (p. 47). Domnia-sa nu considerä necesar sä arate cä acest cuvint, eu exact acelaçi sens ca in Povestiri, este bine cunoscut in limba rusä veche (Srezn., I, 934), çi in velicorusa populará (Dal, I, 615).
      z d e. în Povestiri, serie P. Olteanu, acest cuvint e un rusism, « care se aude çi astäzi in dialectele ruse din Carpati» (p. 35). Dar « aici» se cunoaçte bine din rusa veche. De exemplu, în Cuvîntul despre lege fi bunâvoin\à al mitropolitului Ilarion al Kievului, secolul al XI-lea, çi anume intr-o copie din secolul al XVI-lea, citim: uitce 60 «a uhÍxí KHueaxt nucauo u eaMt eidoMO miu sdi no.woKumu ■ ■ ■ (Crestom., 181); cf. çi Contractul cneazului Smolen-skului Mstislav Davidovici cu Riga çi Malul gotic, din 1229: ¡de nouunaietnb ca npaeda (Crestom., 45). In fine, sàe este cunoscut çi in graiurile velicoruse septentrionale (Dal, I, 676).
      i i t i e. P. Olteanu afirmä cä termenul filie « viaja omului», intilnit in Povestiri, este cunoscut çi astäzi in slava bisericeascä din Carpaji (p. 251). Dar, ceea ce domnia-sa nu aratä, acest cuvint era curent in limba rusä veche (Srezn., I, 877—878) çi este larg cunoscut in graiurile velicoruse (Dal, I, 545). Cu atît mai nefondatä e afirma Jia eategoricä a lui A. Balotä (recenzia cit., p. 95, pct. 24 d) cä iitie din povestirile slave despre Ylad JVpes ar fi « neindo-ielnic» un element sud-slav.
1	Yezi M.Vasmer, Russisches etymologisches Wörterbuch, t. II, Heidelberg, 1955, p. 375.