330
G. ¡jTREMPEL
     Dupà toate aparenfele, manuscrisul este lucrat de mina lui; are o pagina de titlu care o spune limpede:« .. .Alcàtuità fi afàzatà prin multa nevoinfà fi osteneala preasfinfitului Mitro-polit al Ungrovlahiei, chir Anthim Ivireanul... » ; are o dedicale càtre Vodà Brincoveanu, care explicà raporturile dintre ei, atit de calde la acea vreme, semnatà — e drept, cu o semnàturà stilizatà — « Smeritul Mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim». Atunci de unde provin indoielile noastre, mai ale» cà aptitudinile sale artistice sint recunoscute de contemporani fi urmafi, deopotrivà ?
     Acestea provin din douà constatàri: a) pentru elaborarea acestei lucràri artistul a avut nevoie de un timp indelungat fi b) maniera de lucru este aceea a unui profesionist, a unui zugrav, cu o minà deosebit de sigurà.
     Avut-a Mitropolitul Antim Ivireanul timpul necesar elaboràrii unei opere de atari proporci? Credem cà nu. Treburile Mitropoliei, cele ale tipografiilor, care reclamau prezenfa sa efectivà acolo, vizitele in eparliii, oarecari indeletniciri de ordin politic, toate la un loc nu i-au putut da ràgazul necesar indeplinirii unei atari opere.
     in al doilea rìnd, maniera de lucru este aceea a unui om care a avut abilitate de profesionist. Or, la data aceasta Mitropolitul Antim Ivireanul era destul de bàtrin pentru a ne indoi de siguranfa iniinii sale, necesarà ilustràrii operei. Cel care a caligrafiat fi a ilustrat manuscrisul, sub supravcgherea atentà fi deplin compctentà a marelui mitropolit, s-ar putea sà fie insà preotul Nicola, cuuoscut copist fi ilustrator de texte *. Dar, problema ràmine ìncà deschisa cercetàrilor viitoare.
     Dupà descoperirea manuscrisului originai de càtre fjtefan Berechet, unii istorici romàni au insistat pentru obfinerea unei copii dupà prefioasa operà ilustratà. Firefte cà dezideratul n-a putut fi implinit decit in zilele noa9tre, cind Biblioteca Academiei de ¡Jtiinfe da R. S. S. Ucrainene a trimis Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania, o bunà copie fotografica, care dà posibilitatea unui studiu complet. Interesant este faptul cà in farà la noi se gàsesc alte douà copii dupà aceastà operà: una in colecfiile de manuscrise ale Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania, cealaltà in biblioteca mànàstirii Cernica, descoperite abia in ultimii ani.
     Copia pàstratà la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, in fondul de Siduri nr. 7, se prezintà sub forma unui voluminos rulou pe hirtie ce màsoarà 11,07 X 0,45 m-, Autorul acestei copii a fost dascàlul de slovenie de la Biserica Sf. Gheorghe din Bucurefti, popa Fior 3, care a tràit pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din motive necunoscute (poate cu intenfia de a 9e da drept autorul lucràrii), popa Fior inlocuiefte titlul, versurile la stema fàrii fi dedi-cafia càtre Brincoveanu cu o scurtà povestire a facerii lumii, dupà Pentateuh, care lipsefte la mitropolitul Antim Ivireanul.
      Din finalul ruloului, stricat de umezealà, lipsefte textul corespunzàtor filei 22 din manuscrisul originai, precum fi ultimele trei portrete; in rest, textul urmeazà fidel opera lui Antim Ivireanul. Acesta este afezat in coloane perpendiculare pe lungimea manuscrisului, iar cele 503 portrete existente sint legate intre eie prin fifii colorate fi linii, ca fi in manuscrisul originai. Astfel, fifia genealogica, latà de 9 mm, este coloratà in rofu càràmiziu fi este incadratà de alte douà fifii de cìte 2 mm, colorate in galben; celelalte fifii au 5 mm fi sint colorate fie maron. fie albastru, fie galben, fie verde, ca cele ce indicà genealogia Fecioarei Maria fi a preofilor ce pornefte din Ithamar. In afara celor 503 portrete cu un diametru de 30 mm, manuscrisul mai cuprinde fapte desene fi patru miniaturi (cei 70 de tilcuitori ai Bibliei, nafterea lui Hristos, ràstignirea fi invierea) in laviu fi culori, lucrate tot in medalioane de 46 mm diametru. Numele personajelor din interiorul medalioanelor este scris cu rofu. Din totalul medalioanelor, lucrate in penifà fi laviu, 40 sint Ufor colorate cu galben: toate personajele de pe fifia centrala, de la impàratul David pinà la Iacov (tatàl lui Iosif, bàrbatul Mariei), adicà 33, portretul lui Nahor. de pe aceeafi fifie, portretul Noemei, al lui Nevrod uriaful. al tarelui Samson, al lui Alexandru Macedon (imbràcat intr-o platofà foarte viu coloratà), a sf. Ana fi a Fecioarei Maria. Colorat este fi portretul lui Iisus Emanuel, afezat intre medalionul nafterii fi al ràstignirii, avind aceleasi dimensiuni, adicà 46 mm. Portretul lui Dumnezcu-tatàl, de la inceputul ruloului, cu un diametru de 65 min, este afezat intre fase cercuri concentrice, cu spafiul dintre eie colorat in càràmiziu fi verde.
     Care este valoarea artisticà a copiei popii Fior? Fàrà indoialà, mult mai scàzutà decit a originalului. Cu toatà stràdania evidentà de a nu se abate de la originai, de a prinde toate detaliile tràsàturilor fefii fi a costumatici, popa Fior n-a izbutit sà imprime medalioanelor sale viafa pe care o au cele lucrate in manuscrisul originai. Afezate unele lingà celelalte, este
       1 Cf. G. § t r e m p e I, Copiati de manuscrise romànefti pinti la 1800, voi. I, Bue. p. 1959, 164 —165.
       *	O descriere sumará la G. § t r e m p e 1, Copif ti. . . I, p. 69 — 70.
       *	Despre activitatea cunoscutului copist ?i miniaturist, vezi studiul lui I. B a r n e a. Un miniaturist román din secolul al XVIII-lea: Popa Fior, in « Biserica ortodoxa rominà», LXVI (1948), nr. 11 — 12, p. 484 — 607 (fi extras). Am atribuit popii Fior copierea manuscrisului bazindu-ne pe particularitàjile paleografie fi miniaturistice.