DATE NOI DESPRE I. BOGDAN
289
serii de probe ale examenului de licentà. Lucràrde scrise au fost: una de limbà elinà, a doua de limbà latinà fi a treia din filozofie (Rolui sofistilor in miscarea intelectualà si moralà la greci) 1.
    Examenul orai a avut loc in ziua de 13 iunie 1885 in fata comisiei formate din: I. Caragiani, decan-prefedinte, A. D. Xenopoi, C. Leonardescu, C. D. Dimi-trescu-Iafi, §t. Virgolici fi Aron Densufianu — membri, fiind declarat « admis cu fase bde albe» 2. La 29 iunie, I. Bogdan trece cu acela.fi succes ultima probà: sustinerea tezei de licentà, care trata despre Istoria colonici Sarmize-getusa 3. Comisia examinatoare decide « a se admite teza de licentà cu unani-mitate de bile albe, prin urmare curn magna laude» 4. loan Bogdan este astfel nu numai un stràlucit licentiat al Universitàtii iefene, ci fi cel dintii absolvent al	normale superioare — sectia litere. Istoria coloniei Sarmizegetusa,
primul studiu publicat de I. Bogdan, s-a bucurat de o foarte bunà primire. Ionescu-Gion il laudà intr-un fodeton din« Bomànul» (« Consider acest debut al ddui I. Bogdan ca plin de fàgàduieli pentru viitoarele d-sale lucràri»5), iar A. D. Xenopoi il citeaza in marea operà de sintezà Istoria romànilor din Dacia Troiana 6.
    in timpul federii in capitala Moldovei, I. Bogdan intrà in relatii cu unii membri ai Junimii (o parte din profesorii sài erau junimifti). Datorità acestor legàturi 7, la terminarea studiilor, primefte propunerea din partea afezàmin-tidui A. Bafotà (din a càrui epitropie fàceau parte junimiftii Vasile Pogor fi loan Ianov) de a merge ca profesor de elinà fi latinà la Pomirla, sat afezat intr-o regiune pitoreascà, la 12 km. nord-vest de Dorohoi. Acolo functiona de la 18 februarie 1879, sub conducerea poetului Samson Bodnàrescu, un institut particular8, care purta numele donatorului Anastasie Bafotà, fost hatman fi apoi mare logofàt al Moldovei. Directia institutului este inftiin-tatà la 11 august 1885 cà « epitropia a angajat pe domnul I. Bogdan ca profesor in locul vacant fi o invità a se regula o odaie pentru el ca pentru toti profesorii» 9.
    $coala, instalatà in fostul conac boieresc fi in constructiile anexà, dispunea de patru clàdiri. ìntr-una erau sàlile de clasà, in alta dormitoarele elevilor (internatul), iar in celelalte locuintele corpului didactic fi birourile adminis-
     1	Vezi mapa 131 b, fond Facultatea de litere, Arhivele Statului Ia$i.
     2	Proces verbal nr. 145 din 13 iunie 1885, semnat de membrii comisiei, Arhivele Statului Iafi (vezi mai sus).
     3	Teza a fost imprimatà la Ia$i, in Tipografia lucràtorilor romàni asociali, 1885. Pe exem-plarul pàstrat la Arhivele Statului Ia§i (vezi mai sus nota 1) sint notate chestiunile puse tinàrului candidai de càtre A. D. Xenopoi:« 1. Deosebirea dintre municipiu $i colonie, 2. Ce importanza are prezenja sarmajilor in Dacia? 3. Cum trebuie intrebuinjate inscripfiile in istoriografie ? §i 4. Ce dovedejte gàsirea inscripjiunii din a. 268?».
     4	Vezi Procesul verbal nr. 187 din 29 iunie 1885 (aceeaji mapà).
     6 Curierul literar, in« Romànul», an. XXIX, 15—16 ivdie 1885, p. 3.
     6	Vol. I, Iaji, 1888, p. 275 ?i p. 277.
     7	Samson Bodnàrescu intr-o scrisoare trimisà din Pomirla lui Iacob Negruzzi, la 30 octom-brie 1885, spune :« Bogdan s-a bucurat de complimentele ce i-ai trimis §i te roagà sà primejti $i din parte-i salutàri». Vezi I. E. Toroujiu, Sludii ji documente literare, vol. II, Bucu-rejti, 1932, p. 157.
      8	Asimilat la inceputul anului scolar 1906/1907 celorlalte fcoli ale statului (vezi« Anuarul liceului Anastasie Bafotà din Pomirla», Ia§i, 1907, p. 9). Din 1906 liceul trece sub administraría Casei §coalclor. Samson Bodnàrescu a condus fcoala timp de 23 de ani, intre 18 februarie 1879 fi 18 februarie 1902, cind moare.
     8	Registrul de intrare pe anul 1884/1885, p. 85 (astàzi in arhiva §colii tehnice agricole din Pomirla, Inv. 2/1958).
19 — c. 133