TETRAEVANGHELUL POPEI NICODIM
217
Fondili scenei este completai cu un peisaj convencional de stìnci, arbori §i pálmete, obi§nuit icoanelor sau miniaturilor.
     Deasupra ìntregii scene, pe douà rìnduri despàrtite intre eie, se aflà scris tot in tehnica « au repoussée», textul slav al antifonului 3, glasul 5, din dumi-nica pa§tilor: ¿a kkckpkcnVtk E<or>K H pas2H,a,8TK cc RpaSsH ier4© || H kh5-
>KfTk ot anu,6a ier7o HfNaKe8,i,f9HifHf er7o10 (Sà Invieze Dumnezeu §i sa se risi-peascà vràjma§ii lui §i sà fugà de la lata lui cei ce-1 uràsc).
     Ìntocmai ca §i textele evangheliilor, inscriptia antifonului este scrisà in redactie sirbeascà : inlocuirea iusurilor cu 8 §i i, un singur ier, cel moale ; lipsa lui s — dacà in cuvintul paSHA^Tk, §i poate KpaSH, avem un 3 bàtut pe dos — h pentru -fe ; iotizarea lui irò in douà locuri ; trecerea lui — kh — in
—	Ke — . Grafia prezintà unele forme ciudate ca acel r culcat, apropiat de scrierea greacà din sec. al XIII-lea — XIV-lea sau unele gre§eli ale argin-tarului, care bate unele litere pe dosul plàcii in pozitiv, asti'el cà apar pe fatà inversate (n §i n, poate 3). De altfel, asemenea forme ortografice apar fi la prima placa (h redat cu h in ivKaHK, cu ligatura hk ; dlaTfH, ToMa redat cu t in loc de 0). Ìmpreunà cu textele slave de pe prima copertá (este caracteristicà forma sirbeascà Iovan in loe de loan), tóate acestea tràdeazà apartenenta etnicà a mefterului (sau a càrturarului care a redactat textul).
    Scena« Invierii» este inconjuratà de un chenar compus din douà vrejuri cu noduri §i semipalmete, infà§urate in spiralà, formind cercuri turtite ce amin-tesc motivul frontispiciilor I §i II; eie sint inlàntuite §i intrerupte la colturile cbenarului §i la mijlocul fiecàrei laturi de bulbi puternic reliefati. Desenul surprinde §i aici prin neregularitatea lui, prin inegalitatea volutelor §i a pozitiei bulbdor; se pare cà artistul nu a folosit compasul §i a càutat mai mult efectul decit precizia. Adesea la capete, spirele sint inghesuite din lipsà de spatiu
—	cum am mai vàzut §i la figurile reprezentate in centru sau la cartu§ele cu texte — datorità lipsei unui traseu dinainte schitat. Motivul vrejului circular cu spirele impletite a avut o mare ràspindire in ornamentica bizantinà, mai ales in miniaturà, incà din vremea Paleologilor11 §i de aci in cea armeanà din sec. al XII-lea — XIII-lea 12 §i cea sud-slavà 13. Cei opt bulbi ce decoreazà chenarul sint a§ezati in colturi §i la mijlocul fiecàrei laturi. Ei folosesc douà motive ornamentale inegal distribuite: unul dintre eie apare la 5 bulbi, altul numai la 3. Primul motiv, format prin incrucifarea a douà zale ovale alungite, petrecute una printr-alta, cu buiine in lo curde libere din interior §i cu o floare de crin intre brate 14, i§i gàse§te analogii in lumea balcanicà a sec. al XII—XIII.
      1	h în loc de h.
      2-3 Poate 3 bâtut pe dosul plâcii de argint în pozitiv în loc de negativ.
     4	p în loc de r.
      5	h în loc de -k>«.
     6	n scris pe dos.
     7	r are o forma aparté, ca un fel de p inclinât çi eu bucla deschisâ.
      8	01 în loc de s h.
     9	Ligatura între a ?i <•
     10	Ligâturi: as, 4 p, dE, a<; Th de 3 ori; iar în cealaltà inscrip^ie, la r.umele apostolilor lie, dP, d ik de 2 ori, h iik.
     11	J. E 1 b e r s o 11, La miniature byzantine, pl. LXIX, nr. 3.
     12	S. Der Ne r es es si a n, op. cit., fig. 11.
     13	Vezi portalul b isericii de la Studenita.
    14	S p. Cegân eanu BCMI, III, 1910, p. 3 — 6, Din odoarele bisericepi aie Muzeului National. I. B a r n e a, Tetraevanglielul de la Câldâruçani, ibid., XXXVII. 1944, p. 59, confundà acest rn jtiv eu crucea formata din împletituri.