30
Acad. P. CONSTANTINESCU-IA§I ?i C. N. VELICHI
cipate. De aei numeroasele sale studii de acest fei, de care insä nu ne ocupäm acum, deoarece in aceastä privintä urmeazä o comunicare specialä.
    Aläturi de aceste probleme interne ale istoriei noastre, loan Bogdan s-a ocupat fi de relatiile istorice pe care poporul nostru le-a avut in decursul timpu-rilor cu vecinii sài slavi. Aceste preocupäri ale sale pornesc nu numai dintr-o convingere ftiintificä, ci fi dintr-o atitudine politica, autorul lor fiind convins cä tara noasträ trebuia sä träiascä in cele mai bune raporturi cu vecinii säi.
    loan Bogdan vedea intärirea legäturilor cu statele slave vecine ca o necesitate fireascä. « E de prisos sä amintesc eit de folositoare ne-ar fi cunoftinta mai aprofundatä a celuilalt vecin puternic» (Busia — n. n.), spunea Bogdan intr-o conferintä publicä de mare räsunet, tipäritä apoi2. El vede aceste raporturi cu vecinii tärii noastre intr-un spirit de luminat patriot :
    « Sä nu ne inchidem dar intre peretii unui fovinism strimt care ne face sä ne infeläm asupra fortelor noastre, ci sä cäutäm a fi in curent cu tot ce se petrece in jurul nostru, sä studiem pe toti vecinii noftri, sä ne tinem la pas cu dinfii fi sä nu ne fie rufine a lua de la ei ce este bun, cum nici lor nu le-a fost rubine sä ia de la noi ce le-a pläcut» — adaugä Bogdan in aceeafi lucrare 3. Conceptia lui Bogdan cu privire la raporturile politico-culturale cu celelalte state fi indeosebi cu vecinii, este aceea a unui schimb reciproc, care se incadreazä intr-o atitudine de bunä vecinätate.
    ln aceastä atitudine de inaltä conceptie, nu ftim dacä Bogdan nu se va fi inspirai de la marele predecesor, istoricul fi revolutionarul Nicolae Bälcescu, ce s-a sträduit sä uneascä la 1848 toate fortele revolutionäre din tinuturile romànefti, bazindu-se pe interesele popoarelor de a se elibera de opresiuni reactionare stràine, indiferent de ce natie erau aceste popoare.
    loan Bogdan aratä cä poporul slav cu care am avut cele mai strinse legä-turi a fost cel bulgar. El nu neglijeazä insä nici relatiile cu celelalte popoare slave, privind problema nu numai ca istorie medievist, ci in general. In afarä de relatiile noastre cu bulgarii, Bogdan a studiat, in diferite lucräri, aspecte ale legäturilor noastre cu rufii sau cu sirbii 4. Aceste conceptii ale sale Bogdan a tinut sä le manifeste §i public. Astfel, in 1892 el tine in sala Ateneului Roman conferinta Rffmànii si bulgarii, in care trata relatiile dintre cele douä popoare din cele mai vechi timpuri fi pinä in vremea sa. Bogdan n-a publicat-o imediat, deoarece ifi dädea seama cä pentru a da o lucrare cit de eit completä asupra acestei probleme erau necesare o serie intreagä de studii de detaliu. Ecoul pe care 1-a avut aceastä conferintä atit la noi in tarä, cit fi in Bulgaria, precum fi alte motive 1-au determinat pe loan Bogdan sä o publice insotitä de note fi bibliografie, ajutind astfei pe cei care doreau sä adinceascä problemele enuntate.
    Atitudinea lui loan Bogdan, de prietenie fatä de vecinii slavi, a avut räsunet in cercurile politice fi ftiintifice din Busia §i Bulgaria. El poartä o bogatä corespondentä cu foftii lui profesori de la Moscova fi Petersburg, ca fi cualti invätati slavisti din aceste centre sau de la Kiev §i Harkov. Conferinta sa de la Ateneu despre Romàni si bulgari a fost bine primitä in Bulgaria. Ziarul
      2	I. Bogdan, Romànii fi Bulgarii. Raporturile culturale fi politice intre aceste douà popoare, Bucurejti, 1895, p. 49.
      3	Ibidem, p. 48.
     4	P. P. Panaitescu, op. cit., p. 15.