100
I. C. CHITIMIA
ca sä nu-fi mai poatä piri bärbatul, fiindcä nu este « datina muierii sä pirascä pre bärbat» fi fiindcä trebuie sä ia aminte fi alte femei1. Aladar, versiunea romäneascä introduce naratiuni noi fatä de cea sirbeascä, in spiritul folclo-rului románese.
    Integrarea romanului Alexandria in fondul de culturä romäneascä se face deci in mod vizibil. Aspectele acestei integräri sint multiple, de la fragmente intregi, autohtone, la Stil. Cind Darie, lovit mifelefte, i§i cheamä fiica, pe Ruxandra, s-o märite cu Alexandru, el ii vorbefte cu acelafi patos fi cu aceeafi jale cu care Neagoe Basarab se adreseazä in invätäturi fiului säu Petru: « Iatä cä eu aduc tie bärbat de la Machedonia, fär de veste fi fär de nädejde; cä eu nu eugetam sä-ti fac nunta ta a§a de grabä, ci eu eugetam la nunta ta sä chem toti craii fi domnii» 2.
    De asemenea, scena in care Alexandru Machedon culege pe Darie din «pulberea» drumului fi de sub picioarele cailor 3 este identicä cu cea in care Skinder este ridicat din praful drumului fi din picioarele cailor de impäratul Firusah, in Istoria lui Skinder 4. O epoeä culturalä are o circumscriere, iar o serie de elemente, care ii fac distinctia fi ii dau nota caracteristicä, apar mai freevent. M. Costin respinge Alexandria ca izvor istorie 5, dar nu o depreciazä ca opera literarä, cum inteleg unii specialisti. Din conträ, se pare cä a citit-o cu pläcere fi i s-au intipärit in minte figuri de stil, ca in cazul cäderii monar-hilor, cu un zgomot sau ecou asemänätor cu acela al cäderii copacilor in pädure :
    «Afa iaste impärätiia ca fi copaciul mare: cind cade mare sunet face», spune Alexandria la cäderea lui Darie 6.
    Iar Miron Costin repetä la cäderea lui Vasile Lupu:
     « Precuin [.. .] copacii cei inaiti mai mare sunet fac, cind sä oboarä, afea fi cásele céle inalte [...], cind cad»7.
    Cärtile populare au, prin urmare, vine de absorbtie fi vine de difuziune, fi faptul acesta n-a fost incä studiat in toatä complexitatea lui. ín flecare literatura cärtile populare fi-au fäcut loe prin adaptare la mediul social fi cultural al zonei fi al tärii date.
     ín acest sens, elementele paremiologice sint fi ele eloevente. ín Alexandria latinä fi in cea polonä, cind Darie se laudä cu ofti multe impotriva lui Alexandru cel Mare, acesta spune oamenilor säi cä « o grämadä de mufte nu este in stare sä infringä un mie numär de viespi»:
  « nullam lesionem facere prevalet « wielkie zebranie much nie uczyni multitudo muscarum parvitati ves- zadnej porazki malosci ossam»9. pium» 8.
     1	I. C. Chirimía çi Dan Simonescu, op. cit., p. 80 ; N. C a r t o j a n, op. cit., p. 114; aci, în versiunea mai veche din 1620, narafiunea are note deosebite.
     2	I. C. C hi [i mia çi Dan Simonescu, op. cit., p. 47.
      3	Ibidem, p. 46.
      4	Ibidem, p. 342.
      6	M. Costin, Opere, édifia P. P. Panaitescu, p. 89: « Serie Pliutarh, vestit istorie, la Viiafa lui Alexandru Machidon, care au scris Alexandriia cea adeväratä, nu basme, cum serie o Alexandrie den grecie ori dintr-altä limbä scoasä pre limba tärii ne astre... »
     6	I. C. Chifimia çi Dan Simonescu, op. cit., p. 40.
      7	M. Costin, op. cit., p. 135.
      8	Fr. Pfister, op. cit., p. 93.
     9	J. Krzyzanowski, op. cit., p. 65.