IOAN BOGDAN
7
de §edinte a Muzeului de istorie a orasului Bucurefti. in prezidiu au luat loc academicieni, reprezentanti ai Universitàtii din Bucurefti, oaspeji stràini, precum §i fiica lui loan Bogdan, Viorica Bogdan-Tulbure.
   Precedimele Asociatiei Slaviftilor, acad. Emil Petrovici, a deschis fedinta festivà, salutind prezenta oaspetilor stràini §i menjionind inesajele primite in scris de peste hotare. Domnia-sa a evocat persona-litatea multilateralà a lui loan Bogdan, definind locul lui in stiinfa romà-neascd.
    A luat cuvintul apoi acad. prof. Djorde Spasojevié Radojicié, care in numele Academiei Sirbe de §tiinte fi Arte, al càrei mernbru corespondent a fost loan Bogdan, §i in numele slaviftilor iugoslavi a rostit urmàtorul cuvint de salut:
    « Permitefi-mi sà omagiez pe remarcabilul erudit loan Bogdan, a carni memorie ne-a reunit aid. As vrea in citerà cuvinte sà evidenfiez meritele lui loan Bogdan pentru stiinfa sirbà. Dorinfa mea este usor de infeles, càci loan Bogdan a fost membru-corespondent al Academiei Sirbe de stiinfe, iar eu mà ajlu aici ca reprezentant al acestei academii.
     loan Bogdan a publicat douà vechi anale sirbesti, care sint importante pentru istoriografia medievalà sirbà. Analele care fac parte din douà sbornice de prove-nienfà romàneascà nu sint suficient cunoscute de sirbi, càci Ljubomir Stojanovid n-a inclus in culegerea sa de vechi genealogii si anale sirbesti, editata de Academia Sirbà in 1927, decit unul din textele tipàrite de loan Bogdan (1891 ), desi a doua publicafie, Letopisetul lui Azarie, apàruse in 1909. loan Bogdan a scris, de asemenea, un artieoi privind legenda sirbeascà despre impàratul Traian (1893) fi a publicat traducerea slavà a Cronicii bizantine a lui Constantin Manasses (edi(ie postumà, 1922). E adevàrat cà aceastà traducere e scrisà in slavona medio-bulgarà, dar textul sirbesc se bazeazà pe ea. Din nefericire, acest text sirbesc n-a fost publicat.
    N-am menfionat aici decit lucràrile lui Bogdan care au raporturi directe cu stiinta sirbà, dar nu trebuie sà uitàm cà toate celelalte lucràri stiinfifice ale lui Bogdan sint foarte importante pentru sirbi, càci trecutul popoarelor sud-est europene nu poate fi infeles decit ca un ansamblu».
    In numele filologilor bulgari a vorbit apoi prof. Stoiko Stoikov, care a spus :
     « in numele slavistilor din Bulgaria, care activeazà in douà centre ale stiinfei bulgare — Universitatea « Kliment Ohridski» din Sofia fi Academia Bulgarà de §tiinfe, si in mod deosebit in numele profesorilor de la Facultatea de filologie fi al cercetàtorilor de la Institutul de limba bulgarà, aduc cele mai calde uràri tovaràsilor si prietenilor nostri scumpi din Romania, slavistilor romàni reunifi la sesiunea festivà « loan Bogdan si istoria culturii rornanefti».
     Activitatea plinà de succese din ultimele douà decenii a slavistilor romàni a deschis noi pagini in istoria culturalà a poporului romàn, ajutind sà se punà intr-un mod nou o seamà de probleme importante de limbà, literaturà si istorie si sà fie rezolvate just.
     ìntreaga dezvoltare istoricà a poporului romàn este strins legatà de istoria popoarelor slave vecine lui. Cultura si limba romànà nu numai cà au primit diferite si complexe influenfe din partea limbilor si popoarelor slave vecine, dar au exer-citat, la rindul lor, o puternicà influenfà asupra acestora, deoarece schimburile culturale dintre popoarele care tràiesc in condifii social-economice identice sau asemànàtoare sint totdeauna reciproce.