62
VALERIA COSTÀCIIEL
    C.	Giurescu, in lucrarea Despre boieri, defi mi impàrtàfefte ideile lui I. Bogdan despre cneji, le folosefte §i afirmà cà aeesta a studiat cel mai apro-fundat problema 1 fi de mai multe ori se refera la diferitele sale lucràri 2.
     N. Iorga in operele sale de sintezà despre istoria romànilor, in problemele legale de organizarea socialà a romànilor in perioada de formare a primelor state, se bazeazà pe eercetàrile lui I. Bogdan3, dindu-le o inaltà pretuire. « Studiul adincit al institutiilor dàdu o bazà romàneascà sigurà cercetàrilor asupra istoriei moldovenefti pinà la acelafi sfirfit al veacului al XVI-lea»4. Recunoafterea deosebitelor calitàti de istorie ale lui I. Bogdan mai reiese fi din urmàtoarele cuvinte : « A seris studii de istorie care se afeazà printre cele mai frumoase ale epocii sale in toate tarile»5.
    S-a mai aràtat cà cercetarea institutiei voievodatului din Transilvania de càtre I. Lupaf are la bazà studiile lui I. Bogdan. Beferindu-se la operele istorice ale acestuia, indeosebi la cele referitoare la institutii, I. Lupaf spune: « Obiectivitatea ftiintificà, seninàtatea neturburatà fi metoda criticà severà erau insufirile de càpetenie, prin care rezultatele activitàtii lui I. Bogdan s-au impus deopotrivà contemporanilor romàni fi strèmi»6.
    P. P. Panaitescu, care aduce o contributie insemnatà la studiul istoriei sociale, a aràtat cà I. Bogdan are meritul de a fi desehis calea cercetàrilor sociale, ce au fost continuate sub impulsul dat de dinsul. A relevat faptul cà I. Bogdan a càutat sà determine originile societàtii romànefti, insà n-a dat
o	teorie compietà asupra stàrilor sociale din trecutul románese, ci a cercetat doar citeva chestiuni, fàrà sà atace toatà problema in totalitatea ei 7. P. P. Panaitescu considerà cà marele merit al lui I. Bogdan este acela de a fi adus cel dintii in cercetarea institutiilor sociale din trecutul románese metoda « cerce-tàrii numelor, intrebuintatà in studiile similare din Occident»8.
     Se subliniazà de asemenea fi faptul cà, in problema cercetàrii institutiilor, I. Bogdan a folosit o metodà care a dat rezultate deosebit de rodnice. E1 a tinut seama de imprejurarea cà institutiile sociale, avind de obicei o evolutie foarte lentà, pàstreazà anumite forme stràvechi din epoci asupra càrora nu avem informatii directe 9. Prin aprofundarea epocilor cunoscute am putea arunca luminà fi asupra epocii cercetate, in privinta càreia documéntele tac.
     In ultimii 20 de ani, istoricii marxifti din tara noastrà au acordat o impor-tantà primordialà istoriei economice fi sociale. Datorità acestui fapt, studiul institutiilor medievale a luat fi el un nou avint. De data aceasta, studiul institutiilor a fost afezat pe baze noi, intrucit intreaga structurà a societàtii din 'J'àrile Romàne din evul mediu a fost conceputà ca o societate tipie feudalà. Sarcina istoricilor a fost ufuratà prin publicarea corpusului de documente interne, care au pus la indemina cercetàtorului informatiile necesare. Pe de
      1	Studii de istorie socialà, Bucure^ti, 1943, p. 304.
      -	Ibidem, p. 241, 242, 246, 254, 263, 295 ?i altele.
     3	N. Iorga, Istoria poporului romón, Bucure^ti, 1922, I, p. 180—181. Istoria romànilor fi a civilizafiei lor, Bucurefti, 1930, p. 45—46; Istoria romànilor, Bucurefti, 1936—1939, III, p. 35—36.
4	N. Iorga, I. Bogdan, in«Buletinul Comisiei istorice a Romànici ». Ili, 1924, p. V.
     5	Ibidem, p. I—II.
6	I. Lupa|, I. Bogdan, Analele Acad. Bom., M.S.I., S. Ili, Bucurefti, 1945, p. 7.
      7	P. P. Panaitescu, loan Bogdan fi studiile de istorie slava la romàni, in« Buletinul Comisiei istorice a Romàniei », VII, 1928, p. 12.
     8	Ibidem, p. 14.
     9	Ibidem.