224
A. BALOTA
de curte in Moldova, ci fi caracterele ei politice). Curios: citind din cronicarul polonez M. Stry-kowski copioase extrase, in care se descriu recitàrile epice din píemele publice balcanice, Al. Amzu-lescu omite singurul pasaj in care cronicarul se refera fi la fapte romànefti. lata ce spune in acest text Strykowski : dupà ce povestefte cele vàzute la curvile domnefti de la Bucurefti, unde se pàstra, in sala de ospe^e, un portret al voievodului moldovean iytefan cel Mare : « Moldovenii fi muntenii cìntà despre acesta la toate mesele lor, acompaniindu-se cu muzica alàutei:« ¡ytefan Vodà bàtea pe turci, bàtea pe tàtari, bàtea pe unguri fi pe gali(ieni fi pe polonezi !» 1. Prezen^a guslarilor la mesele domnefti este atestatà, de altfel, incà de la inceputul sec. al XVI-lea, in ìnvàfàturile lui Neagoe Basarab, care nu sìnt stràine de suflul eroic al epicii orale. Cuno-scàtori adinci ai culturii noastre vechi ca N. Iorga fi P. P. Panaitescu nu s-au indoit de existenja poeticii de curte, element constitutiv al culturii feudale romànefti, ca fi al altor culturi.
      Existenfa poeticii de curte nu implicà o alterare a geneticii fi a rosturilor sociale ale poeticii populare, cum pare sà creadà Al. Amzulescu, càutind sà stabileascà intre ele o incompatibilitate imaginará. Cea mai superfieialà cercetare criticà a formelor poetice presupuse sau dovedite a fi apartinut genetic poeticii de curte arata cà asemenea forme aufost create de cinlàrep profesionifti, care ifi exercitau arta atit la mesele domnefti ori boierefti, cit fi la nedeile fi praznicele populare fi ciliar pe la hanuri, utilizind pentru crearea operelor lor acelafifond epic fi aceleafi mijloace tehnico-artistice care, toate, au fost de esentá populara. Dar deosebirea realà dintre cele douà serii de forme poetice — de curte fi populare — o constituie func|iunea socialà a formelor respective — deter-minatà de publicul càreia i se adresa — fi posibilitatea de a identifica in versurile celor dintii reflectàri social-politice specifice lumii feudale.
     Coincidenza dintre linia politicà a baladei lui Vartici 2 fi accea a lui Alexandru Làpuf-neanu fafà de soacra sa, doamna Elena Raref, atestatà de textul cronicilor oficíale, indica destul de dar cà forma iniziala a baladei a aparjinut repertoriului orientai politic dupà tendinjele fi interesele curjii domnefti. Balada lui Radu Calomfirescu povestefte in forme literare similare 3 uciderea din poruñea lui Mihai Yiteazul a boierului vinovat de tràdare, dar fi dufmànit de boierii Buzefti, acest ultim fapt, care a ràmas necunoscut cronicilor epodi, fiind consemnat exact intr-un raport diplomatic secret 4. Este evident cà fi in acest caz balada a fost zisà intii la curte, prin care trebuie sà se injeleagà de astà datà curvile marii boierimi. Existenja unor evidente similitudini intre realizarea artisticà a versurilor unei balade de curte fi a celor populare nu infirmà aceastà realitate, fiindcà pentru cercetarea temeinicà a unei creaci poetice orale trebuie cercetat in primul rind fondul de fapte reflectóte, tendinea generala a operei, din care se poate vedea mediul càreia i-o destina cintare^ili profesionist, care circula fi in adunàrile populare fi in cele de curte.
     In vremurile dominate ideologie de conceptul romantic de « poezie populara», existenfa formelor poetice populare in a càror anecdoticà se identificà evenimente fi tendinee feudale nu ridica probleme, deoarece in acele vremuri societatea medievalà era imaginatà de cercetàtori ca un complex patriarhal, in care convie^uiau idilic boierul fi Jàranul. ín concepta noastrà situaría este ìnsà alta: geneticii fi conservàrii formelor folclorice de acest tip trebuie sà li se caute fi sà li se dea explicafii pe linia de gìndire materialist-istoricà. Simpla negale a existenjei poeticii de curte, care singurà explicà totufi geneza unor asemenea forme, negare la care se reduce in ultima esenta pozi(ia lui Al. Amzulescu, nu constituie o solujie ftiin^ificà.
     Premisa grefità de la care pleacà — inexistenfa poeticii de curte, pomenità totufi de izvoare contemporane — duce la abordarea necorespunzàtoare a problemei istoricitàfii epicii noastre populare. Singurul argument notabil impotriva acestei istoricità{i invocat de Al. Amzulescu il oferà balada ucraineanà a lui §tefan Vodà (1571). Crezind cà metoda identificàrii de fapte istorice reflectate in balade ar fi, mai ales aici, vulnerabilà, Al. Amzulescu ifi exercità asupra ei priceperea criticà.
     Miezul anecdotic al versurilor baladei lui iytefan Yodà il formeazà competiría dintre trei tabere: tàtari, turci fi moldoveni, pentru posesiunea unei fecioare, care ii pune la incercare pe pretendenti. Aceastà competiré apare fi in textul unei alte traditi despre ¡Jtefan cel Mare 6.
      1	Pasajul e citat de-abia in subsol, la p. 65.
      2	Vezi A. Balota, Funcfiunea socialá a cintecului bátrinesc. Balada lui Vartici, in « Revista de folclor», III, 1958, nr. 1, p. 101.
3	Al. Odobescu, Antichitáfi din judeful Romanafi, Bucurefti, 1878, p. 31 fi urm.
      4	Hurmuzaki, XII, p. 741, nr. MCVII.
5	Simion T. Kirileanu, Stefan cel Mare fi Sfint, istorisiri fi cintece populare, ed. III,
 Min. Neam^u, 1924, p. 209, nr. 75.