STUDIUL INSTITUTIILOR MEDIEVALE ROMÀNEgTI
61
la purtàtorii de arme ea : viteji, voinici, dvoreni, husari sau termenii indieìnd diferite unitàti militare ea ceatà, pile, gloatà au fost analizati, dìndu-li-se o explicatie definitiva. Unii termeni, foarte discutabili, de pildà jold, au fost làmuriti in mod magistral. I. Bogdan a aràtat cà termenul jold este de origine germana fi cà a pàtruns la romàni prin filierà polonezà. Bazindu-se pe izvoare, el a sustinut cà expresia slavonà « na zold» din documentele moldovene§ti nu poate avea altà interpretare decit « cu leafà» x. De asemenea, el a demonstrat cà in Moldova mercenarii au existat incà din see. al XV-Iea, de§i n-au jucat un rol prea insemnat in sistemul de apàrare a tàrii ; existenta lor este insà atestatà neindoios de màrturiile cronicarilor moldoveni 2.
    Abia dupà precizarea termenilor militari, I. Bogdan a trecut la reconsti-tuirea modului de organizare a oastei in perioada de inceput a statului moldo-venesc, descriind unitàtile sale ea ceatà, pile, gloatà 3. El a insistat indeosebi asupra organizàrii curtilor boierefti, urmàrind evolutia lor in cursul secolelor al XV-lea — al XYII-lea. A relevat legàtura dintre stàpinirea pàmintului §i slujba militarà, spunind cà « proprietatea pàmintului era strins legatà de slujb;« militarà ; una era conditia celeilalte» 4. El eonsiderà cà in conditiile vietii de atunci fiecare stàpin era fi osta§ §i cà « a existat o legàturà indisolubilà intre proprietatea de pàmint, fie ea mare sau micà, §i slujba militarà»5. Indato-ririle militare grevau orice proprietate asupra pàmintului, fie laicà, fie bise-riceaseà.
    Ideile expuse de I. Bogdan in ceea ce prive§te organizarea armatei moldo-veneijti in see. al XY-lea ràmxn vaiabile, in cea mai mare parte pentru §tiinta istoricà de astàzi, de§i in ultimul pàtrar de veac in acest sector s-au fàcut nume-roase cercetàri 6, care au imbogàtit mult cuno§tintele noastre referitoare la aeeastà problemà.
    Am càutat sà relev cercetàrile lui I. Bogdan asupra unui §ir de institutii medievale romàne§ti. Lucràrile publicate de el nu reprezintà decit o micà parte din ceea ce a fost conceput §i proiectat de istorie. Cercetàtor neobosit de arhivà, in càutare continua de noi demente de documentare, el a strins un bogat material pentru studiul institutiilor romànesti, pe care n-a reu§it sà-1 valorifice integrai din cauza mortii sale premature.
    Cercetàrile lui I. Bogdan reprezintà o piatrà de temelie, pe care cercetà-torii de mai tirziu §i-au clàdit operele lor. Nici unul dintre cercetàtorii istoriei sociale a romànilor din epoca medievalà nu a putut trece peste lucràrile lui I. Bogdan din acest domeniu.
    Astfel, Radu Bosetti in lucràrile sale cu privire la istoria socialà a Mol-dovei are ca punct de piecare cercetàrile si concluziile lui I. Bogdan. In lucrarea Pàmintul, sàtenii si stàpinii in Moldova, capitolele consacrate cnejilor §i voie-vozilor au la bazà operele predecesorului sàu7. Chiar in folosirea metodei comparative R. Rosetti merge pe urmele lui I. Bogdan. Comparìnd institutia cnezatului din Tarile Romàne cu aceea§i institutie din Ungaria, Galitia §i de la popoarele slave, R. Rosetti este puternic influentat de metoda lui I. Bogdan.
      1	Ibidem, p. 49.
      2	Ibidem, p. 14.
      3	Ibidem, p. 14.
      4	Ibidem, p. 13.
      6 Ibidem, p. 21.
6	Istoria Romàniei, II, Cap. III. Fàrimifarea feudali in Moldova fi Tara Romàneascà.
     7	Bucurejti, 1907, p. 23—76.