LOCUL LUI IOAN BOGDAN ÎN STIINTA ROMÂNEASCÂ
                     Acad. EMIL PETROVICI
    Printre figurile proeminente ale ftiintei romànefti de la sfirfitul secolului trecut fi inceputul secolului nostru, un loe de cinste revine lui loan Bogdan, primul nostru slavist, renumit filolog fi istorie, deschizàtor de drumuri in cerce-tarea istoriei poporului nostru fi a culturii sale.
    Creator al disciplinei §tiintifice pe care a numit-o« filologia slavo-romàna», loan Bogdan a fost profesor al Universitàtii din Bucurefti, decan, un timp fi rector, membru al Academiei Romàne, care a ràspindit renumele tàrii noastre fi al ftiintei romànefti in toate tàrile slave fi in tàrile, tot mai numeroase, in care se cultivà studiile slave. Calitàtile deosebite de cercetàtor fi om de ftiintà ale lui loan Bogdan, fiu al unei familii modeste din §cheii Brafovului, care fi-a fàcut in conditii grele studiile universitare la Iafi, au fost foarte de timpuriu recunoscute. La virsta de 27 de ani, dupà stràlucite studii de specializare in stràinàtate, a fost numit profesor la catedra de limbi slave, creatà pentru dinsul, la Universitatea din Bucurefti, la 28 ani a fost ales membru corespondent al Academiei Romàne (1892), devenind titular al ei la 39 de ani (1903), decan al Facultàtii de filozofie fi litere clin Bucurefti la 34 de ani (1898), vicepre-fedinte al Academiei Romàne la 46 de ani (1910) fi rector al Universitàtii din Bucurefti la 48 de ani (1912). ín acelafi timp, el s-a bucurat de la inceput de inalta pretuire a invàtatilor slavifti din numeroase tàri, foftii sài profe-sori mindrindu-se cà le-a fost elev. E semnificativ faptul cà profesorul sàu de la Yiena, marele Yatroslav Jagic, a avut nu o datà cuvinte de calda apre-ciere fi prietenie pentru fostul sàu elev: « .. .Bucureftiul poate sà fie mìndru
—	scria Jagic la 16 decembrie 1891 — cà posedà acum un reprezentant al filologiei slave pentru care pot sà-1 invidieze multe universitàti austriace, mai ales insà universitàtile ungurefti... » 1. loan Bogdan a fost — spune el — « prietenul meu iubit fi credincios» 2. De altfel, in 1910, in cunoscuta Istorie a filologiei slave, Jagic mentioncazà printre catedrele de slavistica din tàrile neslave, care s-au afirmat in ftiintà, pe cea de la Bucurefti, reprezentatà de
I.	Bogdan fi pe cea de la Iafi, unde fusese numit elevul acestuia, Ilie Bàr-bulescu 3.
    Ca o màrturie a deosebitei aprecieri de care s-a bucurat loan Bogdan in stràinàtate, trebuie amintit faptul cà a fost ales membru corespondent al unor
     1	Apud I. Lupa ç, loan Bogdan in lumina unor fragmente din corespondenta sa,în A.A.R, Mem. Sec*. ist., Seria III, t. XXVII, 1944-1945, p. 156.
     2	« Archiv für slavische Philologie», XXXVII, 1920, p. 555.
3	HcmopUH CAañHílCKOÜ (fiujlOAOeUU (SHUHKJIOIieflHH CiiaBHHCKOH ({jH.TOJIOrHH, Bbin. 1),
St. Pb., 1910, p. 880.
2	— c. 133