LIMBA POVESTIRILOR DESPRE VLAD fEPE?
243
     Dar ì3t» apare, alàturi de varianta popularâ ra3v fi ìn monumentele serise ale limbii ruse vechi, atît religioase, cît fi laice (v. Srezn., I, 10—11), lucra asupra caruia se atrag atenfia çi in mauualele curente de gramatica ¡storica a limbii ruse (P. I. Cernìh, lucr., cit., p. 204; Y. V. I v a u o v, lucr. cit., p. 325). lata un exemplu din Zadonfcina, scriere raseascà originala
(dupa o copie din secolul al XVI-lea): 431 khsk biahs'U (\<vhtP,h Hbansbmm. .. (Crestom., 168).
     10.	« Formele pronominale (eòe, sete».
     Argumentul nu ni se pare fondât, càci aceste forme pronominale au existât întotdeauna în limba rusa veche. în legatura eu aceasta, prof. A. I. Efimov serie :«Dacà limba rusa veche cunoftea doua forme paralele de dativ-prepoziçional singular pentru pronumele personal de persoana a 2-a fi pentru pronumele reflexiv (mo6i fi meô'h coôi fi ceâi), în secolul al XVI-lea tradita limbii literare a contribuii la râspîndirea numai a formelor me6i, Ci’fyb» (lucr. cit., p. 70).
     11.	« Formele pronominale de tip mi, ti».
     Acest argument invocat de A. Balotâ în sprijinul tezei sud-slave este nefondat, caci, cum arata M. A. Gadolina în monografia sa consacrata pronumelor personale çi reflexive în limbile slave 1, procesul de restrìngere a folosirii acestor forme este, în secolele al XV-lea — al
XVI-lea, abia la început. în limba scrisâ, adaogâ M. A. Gadolina, formele mu, mu se folosesc, în virtutea tradirei literare, pînâ spre sfîrçitul secolului al XVI-lea §i chiar în secolul al XVII-lea (ibid., p. 94).
     12.	«Forma pronominalâ bulgara koj».
     Observâm însâ câ pronumele interogativ-relativ koj este slav comun 2 fi câ exista fi în limba rusà veche. E atestat freevent fi în secolul al XV-lea, de pildâ înlr-un document moscovit din anul 1490 (¡p a h m a t o v, lucr. cit., p. 169). Alte exemple — la Srezn., I, 1416—1417 fi la F. I. Buslaev 3. De koü cu valoare relativa în gramotele rusefti s-a ocupat prof. V. I. Borkovski, care citeazâ fi cîteva exemple 4.
     13.	« Forma pronominalâ sîrbeascà kuju».
     A.	A. Çahmatov a demonstrat însâ câ forma pronominalâ de acuzativ féminin singular kùju este, façâ de koju, o inova^ie velicorusâ (lucr. cit., p. 168). Iatâ fi un exemplu din Viafa lui Nifont, copie din secolul al XIII-lea: H h; e MHCTOTy hmjtk, t aihaoctkihm hî tbopm, t» Hh bk K»y-i« »;• jkhthk ut« ifCTk (Srezn., I, 1417).
      14.	« Vocativul în funcjie de subiect».
      Cît de ràspîndit este la slavii de râsârit vocativul în funcjie de subiect fi cît de întinsâ este literatura consacrata acestei problème aratâ, eu ilustrâri sugestive, prof. V. I. Borkovski, în gramatica istoricâ menzionata anterior 5. De aceea nu insistâm asupra acestei problème fi ne limitâm la un singur exemplu, datînd de la sfîrfitul sec. al XIY-lea sau începutul celui de al XV-lea: i ckî •>crt»AHH1' Hi ^'Ak 6.
     15 si 16. « Folosirea dualului; dualul sîrbesc al numeralului oboj».
     Am aràtat în secfïunea consacrata analizei tezei carpatice (capitolul Morfologia, punctul 23) câ, de fapt, în Povestirile slave despre Vlad Tepeç nici nu mai existâ forme propriu-zise de dual. Vestigiile acestei categorii, pilline cîte sînt, se întîlnesc ji în velicorusâ din secolul al XV-lea, fi în graiurile velicoruse populare contemporane.
      17.	« Folosirea prefixului iz-».
     Cuvintele eu prefixul iz- sînt cunoscute în limba rusà veche de la apariçia primelor texte fi pînâ în prezent. Sute fi sute de ilustrâri cuprinde în aceastâ privin|â dic^ionarul lui I. I. Sreznevski (v. Srezn., I, 1030—1086 fi 1111 — 1167). Formabile eu acest prefix de origine slavâ veche cârturàreascâ au devenit un bun al limbii ruse vechi cu mult înainte de secolul al XV-lea. Unele, cum a atras atençia A. A. Çahmatov, sînt derivate proprii rusefti: u3Ôumb, ucnoAOCoeamb, ucnaunamb etc. 7
     1	M. A. Gadolina, lucr. cit., p. 93.
     2	N. M. §anski____ lucr., cit., p. 155.
     3	F. I. Buslaev, HcmopunecKafi epaMMamUKa pyccKoio H3UKa, Moscova, 1959, p. 527. 4V. I. Borkovski, CuumaKcuc dpeeuepyccxux ipaMom. CAOotcnoe npedAonceme,
Moscova, 1958, p. 115.
    6V. I. Borkovski, P. S. Kuznefov, lucr. cit., p. 318—320.
      6	Ibid.
     7	H3 mpydoe A. A. IllaxMainoea no coepeMennoMy pyccxouy H3UKy, Moscova, 1952, p. 265.