74
LUCIA DJAMO-DIACONITÀ
19	mai) 1. In fedinta din 26 mai 1915 a citit propunerea de alegere a lui Silviu Dragomir ca membru corespondent.
    Dornic sa arate oamenilor de ftiintà din stràinàtate, care se preocupau de probleme romànefti sau eontribuiau la popularizarea progreselor ftiintei noastre istorice fi filologiee, apreeierea fi recunoftinta Aeademiei Romàne, I. Bogdan a propus alegerea ca membri de onoare a unor savanti de renume mondial. Astfel, in fedinta din 23 martie 1904, propunìnd alegerea eminentului slavist Y. Jagic, I. Bogdan argumenta, spunind intre altele: «a urmàrit cu interes progresele filologici romàne fi a luat cunoftintà de eie in « Archiv» ori de cite ori i s-a oferit ocazia. Prin scrierile, prin recenziunile fi prin lectiile sale, dinsul a atras adeseori atentiunea slaviftilor asupra interesului ce prezintà pentru ei studiul limbii, literaturii fi istoriei romàne. Pe lingà Veselovski, el este astàzi al doilea slavist care nu inceteazà de a accentua importanza culturii romàne din trecut pentru cunoafterea intregului orient european. Ca omagiu pentru activitatea in generai recunoscutà a dinsului, ca recunoftinta pentru interesul ce poartà filologici romànefti, và propun, domnilor colegi, sà alegeti pe profesorul Jagic membru onorar al Aeademiei noastre» 2. Propunerea lui I. Bogdan a fost insufità cu 23 voturi pentru fi 1 vot contra, profesorul Y. Jagic fiind proclamai membru de onoare al Aeademiei Bomàne 3.
    Apoi, in fedinta din 29 mai 1914, I. Bogdan face propunerea de alegere a lui C. Jirecek ca membru de onoare al Aeademiei. ìn expunerea de motive afirmà: «Pentru noi romànii, lucràrile lui Jirecek au o valoare specialà, càci unele din eie privesc direct istoria noastrà ìn Peninsula Balcanicà.. . DI. C. Jirecek a fost profesorul mai multor tineri de-ai noftri, care au fàcut studii de istorie fi filologie la Universitatea din Viena ; acestora le-a aràtat intotdeauna
o	deosebità bunàvointà fi ii datoresc mult in ce privefte metoda fi indemnul la lucru. DI. C. Jirecek urmàrefte cu mare interes fi cu cea mai deplinà obiec-tivitate tot ce se produce la noi in domeniul istoriei fi istoriografiei nazionale. Utilizind acolo productii ale ftiintei romànefti in lucràri care se citesc de multi invàtati europeni, domnia-sa contribuie in mod conftient la intàrirea linei bune reputatii a ftiintei istorice romànefti. Academia Bomànà i-ar aràta o recunoftintà meritata alegindu-l membru onorar al ei»4. Procedindu-se la vot, cu unanimitate de voturi, C. Jirecek a fost proclamai membru de onoare al Acade-miei Romàne 5.
    Apreciind savantii stràini care urinàreau fi popularizau succesele ftiintei romànefti, I. Bogdan era la rindul sàu foarte pretuit de specialiftii de peste hotare. Astfel se poate explica faptul cà la invitatia adresatà Aeademiei Romàne de càtre Biblioteca publicà din Petersburg, cu prilejul festivitàtilor centena-rului acesteia, Academia, in fedinta din 22 noiembrie 1913, nu-1 deleagà pe I. Bianu, care era bibliotecar, ci pe I. Bogdan, ca s-o reprezinte la festivitate. Astfel, in adresa Aeademiei din 2 decembrie 1913 càtre Ministerul Instruc-tiunii fi Cultelor, prin care se solicità fondurile necesare càlàtoriei, se mentio-neazà:
     1	AAR, Seria II, t. XXXVII, Procesul verbal al §edintei sechici istorice, din 14 mai 1915, p. 288, precum $i Procesul verbal al §edin{ei din 19 mai 1915, p. 174—176.
     2	AAR, Seria II, t. XXVI, Procesul verbal al $edin{ei din 23 martie 1904, p. 190 — 191.
      3	Ibid., p. 192.
     4	AAR, Seria II, t. XXXVI, Procesul verbal al §edin(ei din 29 mai 1914, p. 176; vezi fi t. XXXIX, Procesul verbal al $edin|ei din 25 ianuarie 1918, p. 92—93, in care I. Bogdan face necrologul lui C. JireCek.
     6 AAR, Seria II, t. XXXVI, p. 178.