242
EMIL VRABIE
din diverse izvoare scrise în Rusia, cuprinde, în aceastâ privin|à, dic^ionarul lui I. I. Sreznev-ski: pentru vü- çi vûz- v. vol. I, 325—438, iar pentru sü- v. vol. III, 636—870. De men^ionat este cà prefixele c-k-, k w-, kkse intilnesc ji în opere ruseçti originale din a doua jumâtate a secolului al XV-lea, ca, de exemplu, în Colatoria... lui A. Nikitin: b-vctmm ¡)s*ptobhh4 Ha Mopi (Crestom., 229), b-ísahíiiot (Crestom., 230) etc.
      3.	« Scrierea dupá grafia búlgara a terminaJiei pers. III sg. indicativ prezent -tu (-ta -E.V.)».
     Iatâ ce spune însâ despre aceasta prof. A. I. Efimov: « în legàturà eu statornicirea în limba Moscovei a desinenfei dure a verbelor la persoana a 3-a (cyànmi, dacnn), incepind eu secolul al XY-lea se observa folosirea sa paralel cu cea moale (cydmrtb)»1. Am cules cîteva exemple din Câlâtoria... lui A. Nikitin: pe de o parte xoHemb, àatomb. po3Ôueawmb, 3uawmb etc., iar pe de alta — MOjieutm, eo3mm, daàyrm etc. (p. 14). Açadar, acest indiciu grafic nu poate servi ca argument în sprijinul tezei sud-slave.
      4.	« Grafia ja pentru je la începutul çi în interiorul cuvintelor».
      Aceastâ particularitate invocatâ de A. Balotà în sprijinul tezei sud-slave se întîlneçte însâ ji în multe scrieri în limba rusa veche. Astfel, a în loc de :li în verbul uctii « a minea» se constatà, de pildâ, în urmâtoarele scrieri: Evanghelia lui Ostromir (1057), Evanghelia lui Iurie (dupâ 1119), Psaltirea eu tîle (secolul al XI-lea), Sbornicul lui Sveatoslav (1073), Prima crónica de la Pskov (1230), Câlâtoria... lui A. Nikitin, Pâtimirea sfîntului Sava (copie din secolul al XVI-lea), Pâtimirea sfîntului Marcu (copie din secolul al XVI-lea), Crónica lui G. Hamartolos (copie din 1456) çi áltele (Srezn., III, 1666 — 1667). Bine cunoscute sînt în scrierile ruseçti vechi çi fórmele cu m în loc de :k de la verbul iü3ahth « a càlâtori», care apar, de exemplu, într-un stihirar din secolul al XII-lea, în Triodul lui Sava din secolul al XIII-lea, în Viafa lui Andrei lurodivîi, copie din secolul al XIV-lea, în Viafa lui Pelru Berkan, copie din secolul al XV-lea — al XVI-lea etc. (Srezn., III, 1645).
      5.	« Grafia búlgara e- pentru je-».
      Observâm însâ cà în scrierile ruseçti din secolul al XV-lea grafia i în loc de le la inifialà este foarte freeventâ. Exemple: într-un document moscovit din iulie 1451: dato eMy, ecMb (Documente, 175); în Hrisovul cneazului Ivan Aleksandrovici din Pskov (1461—1465): cAyza eeo, HadoÔHO eMy, nycmb eàemb (Crestom., 165 —166); în Zadonçcina : ccma ôbi.iu (Crestom., 169); în Cuvîntul despre lege çi bunâvointà al mitropolitului Ilarion al Kievului: enace eeameAieMb, riOKAOHUMCH eMy. edum, et eduuaeo ôoea (Crestom., 180); în Câlâtoria egumenului Daniil : eMAwmb eeo, ecnib, (Crestom., 199) etc. Açadar, grafia e- pentru je- nu poate servi nici ea ca argument pentru teza sud-slavà.
      6.	« Conservarea grafiei je-, spécifié sîrbocroatâ».
      Nu consideràm exactà afirmafia cà grafia je- ar fi, cum spune A. Balotà, « spécifié sîrbocroatâ», càci o întîlnim çi în scrieri nu numai copiate, ci çi traduse sau chiar compuse în Rusia. De exemplu, în dicjionarul lui I. I. Sreznevski, numai la articolul i,v,hhi figureazâ, pe lîngà cele 20 de ilustrâri eu t> la iniçialà, 14 cazuri eu le. Pe de altâ parte, cercetînd cu atente manuscrisul lui Eufrosin, constatàm un lucru curios: în el, contrar celor scrise de A. Balotà la pet. 6, nu apare nici un cuvînt eu je- la inifialâ, ci, întotdeauna, numai eu -e (çi anume : iro — de 26 de ori, i«oy — de 17 ori, ia^hx sau compuse — de 13 ori, ich — de 9 ori, «crk sau ictt» çi npi — de cite 5 ori, ih sau <h — de 3 ori, t*, çi ir^a — de cite 2 ori, icmk, îahko çi ijjspocHH-v — cîte o singurà datà). Deci argumentul 6 în favoarea tezei sud-slave cade ipso facto.
      7.	çi 8.« t -f j > St ; d + j > ïd».
      Cît de numeroase çi de variate sînt însâ în scrierile vechi ruseçti, inclusiv în cele din secolul al XV-lea, cuvintele çi fórmele cu St çi zd (< tj, dj), datorate primei çi celei de a doua influence sud-slave, se poate constata uçor consultînd, spre exemplu, dicjionarul lui I. I. Sreznevski. Pe de altâ parte, iatà ce serie în aceastâ privinjâ prof. A. I. Efimov: Ca rezultat al celei de a doua influence sud-slave asupra limbii ruse, care se manifestâ încâ de lafinele secolului al XIV-lea (subi, de noi — E.V.), «în lexic se restaureazà foarte multe cuvinte fârâ polno-glasie, precum çi cuvinte eu *a çi iu.» (lucr. cit., p. 71).
     9.	« Fórmele pronominale de pers. I sg. azü».
     1	A. I. Efimov, lucr. cit., p. 70, pet. 9.