252
VALENTIN GR. CHELARU
acest prilej, ii comunica cá 1-a vizitat pe Fr. Miklosich, care detinuse catedra ínaintea lui Jagic. Hasdeu ii ceruse lui I. Bogdan o prezentare a operei dustru-lui slavist, pentru a o publica in « Revista nouà», recent apàrutà sub directa sa. íntr-adevár, in anuí urmàtor (1889), cu prilejul ìmplinirii a 75 ani, a apàrut in « Revista nouà» articolul lui I. Bogdan despre Franz Miklosich, « bàtrinul fi simpaticul invàtat», relevìnd « modestia fi liniftea cu care judecà dinsul totdeauna, nu numai lucràrile altora, dar fi pe ale sale»1. In aceeafi revistà I. Bogdan va face aprecieri fi despre « frumoasele lucràri» ale lui L. $àineanu, un alt elev al lui Hasdeu 2.
    In scrisoarea sus menzionata, I. Bogdan apeleazà la Hasdeu sà intervinà la Titu Maiorescu, care intre timp devenise ministru al instructiunii publice, pentru a-i aproba suma de 100 fl., necesarà acoperirii cheltuielilor de deplasare la Petersburg.
    Ìmprejuràrile in care I. Bogdan a pàràsit Viena, dupà un an de studii, plecind in Rusia, la recomandarea lui Jagic, pentru a invàta bine limba rusà fi pentru a cerceta arhivele de acolo, sint làmurite in documentata lucrare a lui D. P. Bogdan, fundamentatà pe un bogat material inedit 3.
    Ajuns in septembrie 1888 la Petersburg, I. Bogdan s-a inserís fi a audiat timp de douà semestre cursurile de istoria limbii literare ruse, neobulgarà, dialectele slave, istoria literaturii bulgare, arta bizantinà, limba slavà veche, lituanianà.
    Intre timp, in vara anului 1888, Hasdeu este preocupat de starea sànàtàtii fiicei sale Iulia 4, al càrei sfirfit tragic din 17 /28 septembrie a insemnat cea mai grea loviturà in viata marelui invàtat.
     I. Bogdan ii serie din Petersburg la sfirfitul anului (28 decembrie 1888) 5, ca« unui drag binevoitor al meu», càruia are sà-i dea« o micà socotealà despre ce am fàcut aici in acest an». Desigur cà I. Bogdan s-a referit fi la momentul cel mai dureros din viata lui Hasdeu, càci ceea ce a pierdut « nimenea nu và poate intoarce», recomandindu-i uitarea, « leacul tuturor boalelor omenefti», pentru a avea « acea linifte fi seninàtate a mintii, pretioasà fi nouà ca fi Dv. pentru continuarea lucràrilor».
    Trecìnd la programul sàu de specializare, Bogdan ii aduce la cunoftintà cà a invàtat bine limba rusà, pe care o vorbefte « aproape fluent». Ca fi in cazul studidor de la Viena, il informeazà despre cursurile urmate, in special despre istoria limbii ruse predatà de Sobolevski, « un tinàr, dar foarte bun profesor». Nu aceleafi aprecieri are despre cursul de limba bulgarà moderna fi de istoria literaturii vechi bulgare, predate de P. Sìrcu. I. Bogdan, referin-du-se la o conversatie avutà cu Hasdeu la Viena, probabil in primàvara anului 1888, cind acesta ii vorbise « frumos despre Sircu», ii serie cà este nevoit sà-1 contrazicà, deoarece este un «profesor mediocru».
    Intr-o altà scrisoare 6, cu data de 3 mai 1889, I. Bogdan este preocupat din nou de aceeafi persoanà ; Hasdeu intencionase sà-1 aducà pe P. Sìrcu
     1	«Revista nouá», II (1889), p. Ill —115. Yezi §i G. Miháilñ, Din legáturile lui Fr. Miklosich cu A. I. Odobescu, B. P. Hasdeu §i loan Bogdan, Rsl, XII (1965), p. 239.
      2	« Revista nouá», p. 428.
     3	D. P. Bogdan, Legáturile. .., p. 184—186. Yezi si scrisoarea nr. 1 a lui I. Bogdan catre I. Bianu, p. 213.
     4	Arh. St. Fond Hasdeu. Yezi Corespondenfa de la Paris a lui L. §áineanu, CCCLXXXIV, 1281-1295 (anii 1887-1888).
     5	Anexa III. Arh. St. Fond Hasdeu, LV-565.
     6	Yezi Anexa V. Ibidem, LV-564.