FAMILIA LUI IOAN BOGDAN
275
sfätuiegte intr-o scrisoare trimisä din Moscova, la 5 oct. 1889, in legatura cu acest incident:« ... sä-ti deschizi ochii la ceea ce faci §i sä te ginde§ti la consec-ventele celor ce vorbeati fi scrii»1. Altä data ii face observatii stilistice pe marginea articolelor publicate, manifestind nu numai o minte clarä, ci §i o sincera grijä fräteascä 2.
    Se §tie insä cä G. Bogdan-Duicä a depäfit aceste greutäti ale inceputului fi, printr-o muncä tenace, a ajuns mai intíi profesor la Liceul«Mihai Yiteazul» din Bucure§ti 3, apoi membru corespondent (1918) si membru al Academiei Romàne (1919), fiind numit profesor la Universitatea din Cluj, unde si-a desfä-§urat activitatea pina la sfir§itul vietii. Aici va pune bazele unei valoroase §coli de istorie literarä, fiind urmat la catedrä de Dimitrie Popovici, unid din cei mai eruditi istorici literari romani. Acelafi A. P. Bänut fi-1 aminte§te pe Bogdan-Duicä : « tobä de carte §i stäpin pe o memorie formi-dabilä», «o veritabilä bibliotecä ambulantä»4.
    A murit in ziua de 20 septembrie 1934, la Brafov, unde venise ca pre§e-dinte al comisiei de bacalaureat. Era in virstä de 69 de ani 6. A fost inmor-mintat la Sibiu.
    Iordan Bogdan, al treilea fiu (n. 15 februarie 1868 6) a fost farma-cist la Turnu-Severin. A murit la Buzia§, bolnav de cord, fi a fost inmor-mintat la Turnu-Severin 7.
    Elena, sau I.eni (n. 26 noiembrie 1869 8 — 10 noiembrie 1948), a fost sotia avocatului Dumitru Pop din Media§ 9.
    A urmat apoi un alt frate, V a s i l e, näscut la 14 dec. 1871 10, despre care nu §tim decit cä a fost §ef contabil la Craiova (Ar fi decedat la Turnu-Severin; dupä alte informatii, la Constantinopol, intr-o cälätorie) xl.
    Cea mai inzestratä, poate, dintre fiicele lui loan §i Elenei Bogdan a fost Maria, numitä in familie §i cercul larg al cunoscutilor M a r i f i Bogdan, näscutä la 4 sept. 1873 12.
    Dupä studii medii, a devenit mai intii invätätoare in satul Poplaca Sibiului (1893—1894), iar apoi in Brasov, unde a infiintat, in 1921, « ipcoala normalä de conducätoare de grädinite», fiind directoarea acesteia. Intre 1895—1919 a fost conducätoarea grädinitei de copii in §cheii Bra§ovuIu>, infiintatä de ea, prima de acest gen, pentru romàni, in Transilvania. S-a cäsätorit cu Grigore
     1	Arhivele Statului, Brafov. Fondul « Astra», nr. 10049.
     2	Scrisoarea din 6 aprilie 1888, citata mai sus.
    3	Cf. Miron Constantinescu, Licee centenare, « Contemporanul», nr. 50 (1000), 10 dee. 1965, p. 9.
     4	Manuscrisul citat.
     5	Asupra vie(ii fi operei lui pot fi consultate: G. Càlinescu, Istoria lileraturii romàne, Bucuresti, 1941, p. 831 ; PavelDan, Gli. Bogdan-Duicà, in Scrieri, Bucurefti, 1965, p. 372 (articolul publieat in « Blajul», I, 1934, nr. 10); fi mai ales Yasile Netea, Viafa fi opera lui Gheorghe Bogdan-Duicà, Bucurefti, 1940, cu trimiteri la bibliografia anterioarà. De asemenea, brofura In memoria lui G. Bogdan-Duicà, Cluj, 1935, fi D. Popovici, Evolu\ia concepfiei literare a lui G. Bogdan-Duicà, in volumul Cercetàri de literaturà romàna, Sibiu, 1944, p. 217—260. f.a.
     6	Protocolul precizeazà: in « Ulija Mare», deci nu pe Cacova.
     7	Lucia Bogdan, scrisoarea din 26 XII 1965.
      8	Sfatul Popular al orafului Brafov. Oficiul Stàrii Civile. Protocolul botezatilor de la bis. Sf. Treime de pe Tocile, 1849—1889; Lucia Bogdan, scrisoarea citata.
      9	Citeva informatii asupra descendenjilor familiei Pop la A. P. BànuJ, mss. citat.
     10	Yezi nota 7, p. 4 (aceeafi scrisoare).
    11	A. P. BànuJ, mss. citat ; Lucia Bogdan, scrisoarea citata.
     12	Yezi nota 7, p. 4 (aceeafi scrisoare).