STUDIUL INSTITUTHLOR MEDIEVALE ROMÂNEÇTI
59
voievodatului continua sa functioneze in toatà Transilvania subordonatà rega-tului ungar. Autorul afirma câ titlul de voievod, purtat de domnii romàni, ca fi de guvernatorul regai al Transilvaniei, arata cà voievozii locali au existât pe tot teritoriul tàrii noastre §i cà numele lor, calitatea lor de comandanti de o§ti s-au extins o data Cu formarea statelor feudale, a devenit un titlu al monarhului, moçtenit de la orìnduirea anterioarà monarhiei feudale »1.
    Altâ institutie medievalà abordatà de I. Bogdan este aceea a cnezatului. Cercetarea ei este legata de o muncà anevoioasà, ìntrucìt apare ìntr-o perioadà îndepârtatà, foarte slab oglinditâ in izvoarele vremii. I. Bogdan considera cnezatul drept cea mai veche institutie româneascâ. Aceastà problema a trezit Ínteres încâ de la sfîrçitul sec. al XIX-lea, de pildà în studiul lui R. Rosetti, Despre cíasele agricole ìn Moldova2.
    I. Bogdan a consacrai acestei probleme un studiu special, bazat pe o vasta documentare. Izvoarele folosite, atit cele romàne§ti, cit §i cele ale popoa-relor vecine cu romànii sint foarte variate. El aplicâ cu succès metoda comparativa, folosind termenii de comparatie din istoria socialà a sìrbilor, ungurilor §i lituanienilor.
     Pe baza unui bogat material de arhivà románese, precum fi pe baza consta-tàrilor fàcute din studiul comparativ al institutiei cnezatului, I. Bogdan a combàtut teoria care a precumpânit în çtiinta istoricâ româneascâ din vremea sa, dupà care cneazul a fost judecàtor domnesc, stàpîn §i judecàtor de sat. El a demonstrat ca la romàni termenul cneaz a avut doua ìntelesuri principale : jude sâtesc §i fâran liber, proprietor de pâmînt 3. Satele de cneji sint sate de tipul cel mai vechi de sate româneçti, administrate de unul sau de mai multi cneji, ìn opozitie cu satele domne§ti, boiere§ti sau mànastirefti 4. ìn perioada anterioarà aparitiei statului la romàni, cnejii au fost ìntemeietorii satelor sau §efi ale§i dintre fruntaçii satelor. Ei administrau unul sau mai multe sate ori teri-torii mai intinse.
     I. Bogdan a càutat sa stabileascà atribuidle cnejüor in cadrul vietii de stat din secolele XV—XVI. El sustine cà cnejii aveau ìn seama lor: judecata satelor, cisluirea lor, supravegherea ordinei, recrutarea tàranilor pentru oaste s.
     în ceea ce prive§te originea acestei institutii, I. Bogdan este de parere cà ea n-are nimic slav, ìn afarà de nume 6. Cînd au venit in contact cu popoa-rele slave, românii ì§i aveau judecii lor, a càror functie esentialà era sa judece. Cuvìntul slav s-a suprapus peste cel románese vechi, cum s-a ìntìmplat §i cu cuvìntul voievod. « Din see. al XIII-lea ìncoace cnezatul s-a dezvoltat ìn Tàrile Romàne in conditiuni felurite, in acord ìnsà cu institutiunUe analoge ale Europei apusene medievale, ìn special ale Ungarici»7.
    Lucrarea lui I. Bogdan aduce o contributie deosebit de importantà la studiul problemei. Cu toate acestea, pentru cercetàtorul de astàzi ea prezintà §i unele lacune: nu relevà unitatea institutiei cnezatului la toti romànii, la
     1	P. P. Panaitescu, Obftea fàraneascà in faro Romàneascà fi Moldova, Bucurefti, 1964, p. 29-30.
      2	«Revista nouà», 1889, p. 70 — 71.
 3	I. B o g d a n, Despre cnejii romàni, AAR, Memorii, S. II, t. XXVI, 1904, p. 13.
      4	Ibidem, p. 38.
      5	Ibidem, p. 36.
      6	Ibidem, p. 43.
      7	Ibidem, p. 44.