I. BOGDAN $1 B. P. HASDEU
249
un mare deschizàtor de drumuri in multe fi variate domenii: istorie, filologie, folclor, critica fi istorie literarà etc.
■k
     loan Bogdan apartine, in multe privinte, mai ales in prima parte a acti-vitàtii sale ftiintifice, fcolii istorico-filologice a lui B. P. Hasdeu, defi nu i-a fost student. I. Bogdan fi-a fàcut studiile la Universitatea din Iafi, iar in anul 1885, in virstà de 21 de ani, fi-a trecut licenta in litere fi filozofie cu teza: Istoria coloniei Sarmisegetusa (partea I, 50 p., publicatà la Iafi in acelafi an), dìnd dovadà, prin analiza textelor, de o temeinicà pregàtire in domeniul filologici clasice fi al istoriei. In acelafi an, I. Bogdan publicà in « Convorbiri literare» prima sa recenzie despre cartea lui A. Densufianu, Istoria literaturii romàne, urmatà de alte trei contribuii critice despre lucràrile lui A. D. Xenopoi, M. Pom-piliu fi Gr. Tocilescu x.
     in legàturà cu prima sa contributie, I. Negruzzi ii serie la 18/30 noiembrie 1885, la Pomirla din jud. Dorohoi, unde fusese numit profesor, cà « recenzia a fàcut bun efect. Mi-a vorbit de dinsa cu laudà di. Maiorescu fi altii de aicea fi mi-a scris despre ea fi di. Alecsandri, din Paris» 2.
    Intr-adevàr, recenzia este o adevàratà contributie la studierea proble-melor fundaméntale ale formàrii poporului fi limbii romàne. I. Bogdan ia ati-tudine fatà de tendintele latiniste ale lui A. Densufianu fi face referiri la pàre-rile lui Hasdeu cu privire la romànismele in limba slavonà, pe care insà nu le socoate«o inriurire» a limbii noastre, ci o conseeintà a necunoafterii limbii slavone de càtre dieci. Este de presupus cà aceastà recenzie, care pune probleme din domeniul romanisticii fi slavisticii, a fàcut o bunà impresie fi asupra lui Hasdeu.
     Retinem faptul cà loan Bogdan s-a afirmat pe pian ftiintific in coloanele revistei« Convorbiri literare», la care va continua sà colaboreze in mod constant, devenind redactor (1900) fi apoi directoral ei (1902). Aceasta nu insemneazà insà cà tìnàrul cercetàtor fi-a format conceptia sa ftiintificà numai in cadrai acestui cere literar.
     incepind cu anul 1889, el publicà — e drept mai sporadic — fi la revista iefeanà « Arbiva», condusà de A. D. Xenopoi, fi in acelafi timp il intilnim la « Bevista nouà» (1889), care apàrea la Bucurefti, sub directia lui B. P. Hasdeu.
    Se pune intrebarea: cum a ajuns I. Bogdan in relatii cu B. P. Hasdeu?
    Corespondenta dintre A. D. Xenopoi fi B. P. Hasdeu aratà cà in aceastà vreme tìnàrul profesor iefean, numit la Universitate in 1882, pàstreazà un permanent contact ftiintific cu savantul de la Bucurefti, contact inceput in 1876 3.
    Este posibil ca studentul loan Bogdan sà-1 fi cunoscut pe Hasdeu prin intermediul lui A. D. Xenopoi, in iunie 1883, cind acesta a participat la Iafi la serbàrile nazionale, cu prilejul inauguràrii monumentului lui §tefan cel Mare 4.
    La inceputul anului 1886, I. Bogdan publicà in « Convorbiri literare» o judicioasà recenzie despre editia lui I. Sbiera privind Codicele Vorontean. In aceastà contributie critica I. Bogdan face citeva referiri la studiile lui Hasdeu,
     1	P. P. Panaitescu, loan Bogdan. .p. 21 fi 28.
     2	B.A.R. Fondul I. Bogdan, nr. 5226, f. 26.
     3	Arh. St. Fondul Hasdeu, CDXXX, 1400 —1407 (anii 1876 —1883). In perioada 1876 — 1883 A. D. Xenopol a corespondat cu Hasdeu, cerindu-i làmuriri istorice pentru lucràrile sale.
     4	Liviu Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Schifa biografica §i bibliografica, Bucu-re§ti, 1928, p. 17.