III. DISCUTII
ÎN LEGÀTURÂ CU ISTORICITATEA EPICII ORALE ROMÂNEÇTI §1 CÎNTECUL « UCRAINEAN » AL LUI íjTEFAN VODÁ
A. BALOTÀ
      Al. Amzulescu, autorul unei antologii a baladelor noastre *, repune in discute, in intro-ducerea edipei sale, istorieitatea baladei ucrainene despre ¡ytefan Vodà din Gramatika ceskà a lui Jan Blahoslav, cercetatà pentru prima oarà la noi de B. P. Hasdeu. Considerind-o principiai ca o producile poeticà ce apartine« vechiului epos slavo-román», Al. Amzulescu o prezintà in realitate ca pe o creale populará pur romàneascà fi ii neagà istorieitatea 2. Al. Amzulescu nu observà cà balada provine, in textul lui Blahoslav, din repertoriul unui gustar profesionist fi cà ea nu a avut fi nici nu are — prin transmisiuni care sà se fi conservai pinà in zilele noastre in circularía folcloricà romàneascà — raporturi cu domeniul nostru poetic popular 3.
      Natura nepopularà a acestei forme poetice este indicatà fi de faptul cà in versurile ei nu se pot identifica urmele presupusei sale funcjiuni social-populare, urme care constituie semnele distinctive ale oricàrei producami autentic populare. B. P. Hasdeu, care a gindit fi lucrat in vremuri dominate ideologie de folcloristica romanticà, pentru care viaja maselor populare, ca fi credimele fi vorbirea « erau una la boieri fi la |arani ». a interpretat versurile formei poetice de limbà ucraineanà ca fiind ale unui cintec de dragoste, in care Jàrànimea ar fi exprimat numai sentimente general-omenefti, utilizind cadrul voievodal doar pentru a dota versurile cu prestigiu social. Dar perspectivele exacte pe care ni le-a deschis injelegerea ftiinjificà a istoriei asupra vremurilor medievale, in care viaja nu se scurgea idilic, ci intr-o asprà luptà de clasà, nu pot fi impàcate cu interpretarea lui Hasdeu. De aceea, constatind evidenta lipsà de tangenza dintre versurile baladei despre ¡ytefan Vodà fi viaja maselor populare, am luat in considerare, pe de o parte, provenienza baladei — circulajia guslarilor — iar pe de alta trecerea acestora prin Moldova lui ¡ytefan cel Mare in drumurile lor càtre regiunile polono-ucrainene, precum fi freevenja aparijiei « amazoanei» — partenera voievodului din versurile baladei ucrainene — in fórmele poeticii slavo-romane dunàrene a veacurilor XV—XVI. Pe aceastà bazà am conchis cà versurile respective aparjin unei balade istorice care a fàcut parte genetic din poetica de curte.
     Pentru Al. Amzulescu, forma poetica in cauzà — asupra càreia se pronunjà numai decla-rativ — ar fi aparjinut« unui epos rudimentar sincretic» (voi. I, p. 62). De ce fi pentru ce, sint probleme la care nu aflàm ràspuns. Protestind impotriva calificativului « rudimentar», aplicat acestei forme epice, care intrece in frumuseje oricare din baladele fi colindele epicii slavo-romàne dunàrene fi suportà comparala cu poetica sud-slavà, observàm cà aplicarea termenului « sincretic» (in injelesul contopirii in versurile ei a douà genuri literare diferite) nu are nici un sens.
      Premisa majorà a intregii demonstrajii pe care o incearcà Al. Amzulescu este teza inexis-tenfei poeticii de curte (din care face parte fi balada istoricà de limbà ucraineanà a lui ¡ytefan Vodà) la romàni. Autorul nu se sfiefte sà fie in mod gratuit violent fajà de cercetàtorii care au afirmat aceastà existenjà. Cit de solidà este aceastà premisà? Existenja poeticii de curte a fost cunoscutà cronicarului Nicolae Costin (1660—1712), care a scris la vremea sa urmàtoarele: « Vedem fi pinà astàzi, la mesele domnului, cintind làutarii cintecele domnilor trecuji cu nume bun, iar cu ocarà celor rài fi cumpliji !»4 (Se documenteazà astfel nu numai existenfa poeticii
     1	Balade populare românefti, vol. I—III, Bucurefti, 1964.
     2	Vol. I, p. 60-67.
     3	A. B a 1 o t à, La littérature slavo-roumaine a l'époque d'Etienne le Grand, în Rsl, I, 1958, ne. 234, nota 116.
     4	M. Kogàlniceanu, Cronicile României, I, Bucurefti, 1872, p. 36.