70
LUCIA DJAMO-DIACONITl
    In ceea ce prive§te prezentarea de comunicàri in cadrul Academiei, este semnificativ faptul cà, dupà discursul de receptie, care a creat o deosebità incordare, I. Bogdan, atit de activ mai ìnainte, nu mai prezintà timp de aproape doi ani nici o lucrare proprie, ci numai luerari ale altor cercetàtori sau docu-mente inedite intrate in patrimoniul Academiei. Abia in §edinta publicà din 27 martie 1907 sustine comunicarea Indatoririle militare ale cnejilor si boierilor moldoveni in secolii XIV si XV1, dupà care activitatea in acest domeniu incepe sà se desfà^oare in mod normal, prin prezentarea a numeroase alte comunicàri: Evangheliile de la Homor si Voronet din 1473 si 1550, Contributii la istoria Mol-dovei intre 1448—1458 2 etc.
    Bogata lui activitate depusà in cadrul Comisiei istorice a Bomàniei avea, de asemenea, strinse legàturi cu Academia, fàrà a fi dependentà de aceasta.
    Propunindu-§i inchegarea unui colectiv de cercetàtori ai trecutului, care sà se ingrijeascà exclusiv de publicarea de editii critice de izvoare istorice §i de inonumente literare vechi, I. Bogdan, cu sprijinu! lui Spiru Haret, ca ministru al Instructiunii, a infiintat in anul 1909 Cómisia istoricà a Romàniei. Ca pre§e-dinte al acestei comisii, I. Bogdan, ajutat de I. Bianu §i D. Onciul, s-a ocupat indeaproape de supravegherea lucràrilor, a urmàrit Secare publicatie pas cu pas, inergind chiar la controlul textului cu manuscrisul originai3. Dupà o muncà intensà de zece ani, care a dat frumoase roade, Ministerul a suprimat subventia anualà, impiedicind activitatea Comisiei. Cind interventiile la Minister s-au dovedit ineficiente, Sectia istoricà a Academiei propune, in §edinta din 13 mai 1914, ca suma de 5.828,20 lei, excedent al sectiei, sà fie afectatà unei tipàrituri a Comisiei, §i anume Cronicii lui Neculce, pe baza manuscrisului aflat la Academie. Propunerea se respinge, dar se hotàrà§te ca Academia sà sprijine Comisia printr-o interventie la Minister in vederea restabilirii situatici legale 4. Ca urmare a acestei interventii, Comisiei i s-au alocat din nou subven-tiile legale, ceea ce i-a permis sà-§i continue activitatea, despre care I. Bogdan informeazà cu regularitate Academia, prin prezentarea noilor volume apàrute 5.
    Comisia istoricà, sub pre§edintia lui I. Bogdan, a grupat in jurul ei ele-mentele cele mai capabile, care au reu§it sà tipàreascà lucràri de ìnaltà tinutà §tiintificà §i tehnicà. Rezultatele frumoase ale Comisiei, « care a insemnat o erà nouà in publicatiile noastre de cronici fi documente»6, se datoresc atit muncii sistematice a colaboratorilor, cit §i meticulozitàtii lui I. Bogdan, care supraveghea intreaga muncà.
    O	altà laturà a activitàtii lui I. Bogdan in cadrul Academiei este aceea de meinbru in diferite comisii de premii. Astfel, chiar din primul an al alegerii sale ca meinbru, in ziua de 1 aprilie 1903, a fost ales membru al comisiei pre-miilor anuale din 1904, fìind numit ulterior secretar §i raportor generai al
1	AAR, Seria II, t. XXIX, Proeesul verbal al $edinfei din 27 martie 1907, p. 147.
     2	AAR, Proeesul verbal al sedinoci din 10 aprilie 1907, p. 175 ;« Analele», Seria II, t. XXX, Proeesul verbal al §edin|ei din 21 martie 1908, p. 126; ibid., Proeesul verbal al sedintei din 3 aprilie 1908, p. 164 etc.
     3	Vezi N. Iorga, /. Bogdan, p. I.
4	AAR, Seria II, t. XXX\ I, Proeesul verbal al sedintei din 14 inai 1914, precum si Proeesul
verbal al sectiei istorice din 13 mai 1914, ibid., p. 262.
     6 AAR, Seria II, t. XXXVII, Proeesul verbal al ?edin{ei din 25 mai 1915, p. 188; t.
XXXIX,	Proeesul verbal al $edin£ei din 28 octombrie 1916, p. 50—51 etc.
     6 P. P. Panaitescu, op. cit., p. XVI.