MANUSCRISELE SLAVE DE LA DRAGOMIRNA
201
se vorbefte despre sf. Teodor Studitul, intocmitorul manuscrisului a làsat
v	•	A	\
urmàtoarea insemnare in limba slavonà: Gtkjh 0«wpK ctSaì’hckwh k NirojKi
i	C
OKHT’krtH cT/« KHHrw HdiiHC.uiin\ (sf. Teodor Studitul, in a càrui mànàstire s-au scris aeeste càrti) 1. « Aeeste càrti», crede I. Iufu, se referà la colectia amintità. Insemnarea apartine sigur copistului, fiindcà e acelafi scris (dupà cum ne-am convins personal). Dacà acesta e prototipul insufi, adus de la Studion, sau dacà e o copie dupà prototipul care cuprindea insemnarea, se poate discuta. Dar dacà nu admitem cà intreaga colectie a venit de la Studion, sintem obligati sà presupunem cà o lucrare atit de insemnatà, bazatà pe adunarea unui mare numàr de scrieri fi presupunìnd sistematizarea lor riguroasà, a fost alcàtuità in Moldova in epoca lui Alexandru cel Bun. Fiindcà, afa cum a demonstrat cercetàtorul ei intr-un studili special 2, aceastà colecfie contine materialul sbornicelor lui Garrii Urie de la Neamf, sbornice alcàtuite in prima jumàtate a sec. al XV-lea. Singura explicatie plauzibilà ramine deci aceea propusà de I. Iufu: sbornicele, ìmpreunà cu alte scrieri in medio-bulgarà, cu ortografìe revizuità 3, au fost ad use in Moldova pe vremea lui Alexandru cel Bun — dovadà cà cele 6 manuscrise provin, toate, de la Moldovita, prima ctitorie a acestui domn. Eie au servit ca prototipuri pentru copii similare integrale, sau ca izvoare pentru culegeri mai restrinse alcàtuite in Moldova.
    Fàrà indoialà cà cercetàrile ulterioare vor aduce lumini noi in aceastà problema, retufind unele laturi ale tezei lui I. Iufu sau confirmìnd pe aitele. Deocamdatà, ràmine un bun ciftigat semnalarea acestei mari colectii, ràmasà necunoscutà cercetàtorilor bulgari, fi din care fase volume sint pàstrate la mànàstirea Dragomirna. Ea constituie o dovadà gràitoare despre activitatea culturalà bulgarà la sfirfitul secolului al XlVdea fi inceputul secolului al XV-lea, activitate pe care pràbufirea Bulgariei sub turci nu pare s-o fi suprimat dintr-o data, ea continuindu-se in Constantinopol. Cà aeeste sbornice nu se mai gàsesc intre manuscrisele medio-bulgare din sudul Dunàrii fi din alte pàrti, pàstrindu-se doar in tezaurul de manuscrise slave al tàrii noastre, e o dovadà in plus despre rolul jucat de cultura romànà in limba slavonà fi despre necesitatea studierii mai aprofundate a operei càrturarilor romàni din secolele al XV-lea — al XVI-lea.
   CJIABHHCKHE PyKOIIHCH EHEJIHOTEKH H MY3EH MOHACTblPH
flPArOMHPHA
(Pe3K>Me)
     B cjjopMe chuoiithmcckoh TaSjmnbi aBTop npeflCTaiuiMCT 167 cjiaBHHCKHX pyKonHceii, xpaHHinHXCH b nacTOiimee spe.vm b MOiiacTtipe JIparoMHpiia b ceBepHoii MojiflOBe. Eoubiuafl MacTt 3thx pyKonHceii npnHafljie*ajia paHee MOHaCTbipjo M0Ji#0Bima, ocHOBaHHOMy AjieKcaH-flpoM JioSpbiM (1400—1432). Ohh crpyrrrmpoBaHbi b xpoHOJioriraecKOM nopa^Ke no xapaicrepy xiHCbMa '3 TaK>Ke oTMe^aeTCìi ran ìjepKOBHOcjiaBHHCKoro H3B0^a, flaia hx Haimcairan h nponc-xo*fleHHe. CocTaBJieHHaa HaMH xaójiHqa nocTpoeHa c ywroM onHcanHH pyKonHceii noKoiiHoro HoaHa K>4>y, BnepBbie flerantHO H3y>jHBmero 4>0Hfl cnaBHHCKHX pyKonHceii Ha TeppHTopmi CPP, HBJIHIOIUHHCH HailCojiee 3Ha'IHTejIbHbIM.
    Hcnojib3yH craTHcmqecKHe flaHHwe CHHonnraecKoii Ta6jimp>i, aBiop, noAKperuiaeT QCHOBHbie BbiBOflbi b HCcjieflOBaiiHHx H. IO(})y h ero paGoMyio rmioTe3y, BbMBHHyTyio b
     1	Ibidem.
      2	« Colecfia Studion» (in manuscris).
     3	In articolul Mànàstirea Moldovi\a... este presupus ca provenind din Constantinopol fi manuscrisul : « Cuvinte pustnicesti» de Vasile cel Mare (p. 432).