198
ZLATCA IUFFU
sec. XVII, o creftere la care nu ne-am fi putut aftepta, cind ftim cà la sfirfitul sec. XIV, dupà venirea turcdor in Bulgaria, a incetat orifice activitate literarà. De unde apar atunei aceste manuserise medio-bulgare in sec. XV—XVI? Ìntrebarea se làmurefte din insali provenienza acestor manuserise: in timp ce manuscrisele din sec. XII, XIII, XIV provin numai din Bulgaria, sau din teritoriile de dincoace de Dunàre, celelalte, scrise in sec. XV—XVI provin aproape in intregime (subì. n. — ZI. I.) numai din fara Romàneascà fi Moldova ; eie sint produsul culturii romàno-bulgare, care dupà secolul al XlV-lea apare ca o continuare a culturii medio-bulgare» 1. « Monumentele literare bulgare din sec. al XV-lea — spune aeelafi savant — ifi au origina in centrele càrturà-refti din afara Bulgariei, cele mai multe fiind din 'J'ara Romàneascà fi Moldova. . .
O	datà cu càderea Tirnovei la sfirfitul secolului al XlV-lea, activitatea literarà bulgarà gàsefte la romàni un teren foarte favorabil fi se dezvoltà timp de trei secole, defi mai mult pasiv, adicà numai prin copierea vechilor izvoade»2. « §i in secolul al XVI-lea, literatura in medio-bulgara continuà sa se dezvolte numai in cele douà voevodate romàne (in realitate, ea se dezvoltà fi in Tran-sdvania — ZI. I.), in timp ce pe pàmintul bulgàresc activitatea literarà, pe lingà faptul cà este mai redusà, in plus ea cedeazà locul scrierilor scrise sub influenza sirbà sau resavianà»3.
    Iordan Ivano v, in cursul sàu Literatura bulgarà veche, apàrut in 1939, afirmà cà« reforma lui Eftimie nu a putut prinde ràdàcini adinci in Bulgaria din cauza càderii sub stàpinirea turceascà fi inàbufirii principalelor centre de culturà. Aceastà reformà a gàsit gàzduire in Romania, unde s-au refugiat ucenicii lui Eftimie» 4.« Din cauza pràbufirii statului bulgar — aratà fi P e t à r Dinekov — reforma lui Eftimie n-a reufit sà se consolideze in Bulgaria pentru multà vreme. Ea s-a transferat in tàrile vecine fi mai ales in Romania. Noi putem sà descoperim principiile ei mai degrabà in literatura slavà din Romània»5. in sfirfit, Kiril Mircev serie, la rindul sàu: « In secolele al XV-lea fi al XVI-lea, productia literarà pe pàmintul Bulgariei decade mult... Din epoca aceasta s-au pàstrat relativ p utine manuserise in limba medio-bulgarà scrise pe teritoriul bulgar. . . Literatura slavà a gàsit conditii de dezvoltare mai favorabde in Serbia fi in Bomània.. . Mai deosebite au fost conditiile de dezvoltare a literaturii slave in Romània. Fluxul de refugiati din pàminturile cotropite de turci dà un puternic impuls pentru dezvoltarea literaturii slavo-bulgare, inceputà cu putin timp inainte in unele centre culturale romànefti» 6. Acelafi autor constatà cà, dacà literatura religioasà copiatà la nordul Dunàrii « ne dà o imagine despre reforma ortograficà a limbii literare din epoca patriarhului Eftimie», in schimb « pentru studierea limbii bulgare vii de atunei ea nu are nici o importantà» 7.
    Teoria « refugiatilor sud-slavi», a càror treeere fi activitate la nord de Dunàre ar explica impetuoasa dezvoltare a scrisului slav in 'Jarile Romàne in sec. XV—XVI, s-a dovedit insà lipsità de temei documentar. Rolul lui Nicodim de la Tismana in cultura veche romàneascà este cu midt mai modest
     1	B. f onev, Hcmopun Ha BbAiapCKU e3UK, voi. I, Sofia 1919, p. 191 — 192.
     2	Ibidem, p. 253.
     8	Ibidem, p. 258.
     4	Cmapa Bijuapcm Aumepamypa, Sofia, 1939, p. 348.
     6 CmapoóiAiapcKa jiumepamypa, curs litografiate voi. II, Sofia, 1953, p. 57.
     6	McmopuuecKa zpaMamuKa Ha 6iMapcKU emK, Sofia, 1958, p. 22 — 23.
      7	Op. cit., p. 23.