UN CRONOGRAF ATRIRUIT LUI ANTIM IVIREANUL
329
care sà fi semànat intre eie), in manierà bizantina nu sint tratate decit 5 — 6 medalioane. Prin umbrele pe care le folosefte in desen, prin faldurile in relief ale imbràc&mintii este redat volumul personajelor: acestea au trei dimensiuni fi nu douà, cum obifnuit le prezintà arta bizantina.
     Occidentalà ne apare maniera de a prezenta figurile istorice de la urmufii lui Alexandru Macedón fi pinà la Octavian August, c&ftile fi cuirasele Ptolemeilor de pe ff. 18v — 19v, (nr. 394, 395, 396, 397, 405 etc.), ca fi cele ale Antiohilor de pe f. 20 (nr. 427, 428, 429, etc.) sint echipamente de condotieri. Artistul n-a càutat sà redea exact costumul epocii — sau n-a ftiut cum — ci a redat un tip de imbràcaminte afa cum va fi intilnit in gravurile cárjilor apusene care, cel pujin in vremea lui Brincoveanu, nu credem sà fi fost deloe rare la noi. Pàlàriile bogat ornamentate ale lui Pompei fi Cezar de pe f. 20v (a acestuia din urtnà incununatà cu lauri), ca fi a lui Octavian August de pe fila urmàtoare, ne indepàrteazà de orient atunci cind vrem sà càutàm un model pe care 1-ar fi avut artistul fi ne face sà ne gindim la barocul italiau sau german. Pàcat cà fotografiile alb-negru nu ne ingàduie sà ne oprim asupra detaliilor de culoare, care spun mai mult decit desenul singur.
     Constatàm la artist un fin spirit de observare, din punct de vedere anatomie. Cu foarte pilline excepjii, sint respectate proporjiile fejei, ale trunchiului. Cind se pune problema repre-zentàrii nudului, cunoftinjele sale sint la fel de evidente: dovadà medalionul Evei, al lui Adam fi al Delborei, de pe f. 4V.
     O	altà concluzie ce se impune este cà artistul a realizat diverse tipuri in reprczentarea figurilor fi cà pozijia socialà a personajelor a intrat vàdit in maniera sa de lucru. Una este, spre pildà, atenjia ce o acordà reprezentàrii rudelor sàrace ale Fecioarei Maria, de pe f. 21 fi alta este maniera de lucru folosità pentru familia lui Antipatru Idumeul, de pe aceiafi paginà.
      Distingem tipul primilor oameni, de la Adam fi pinà la patriarhi (reprezentati pe ff. 4V—6V), imbracaci primitiv in piei de animale, cei mai mulji cu bàrbi muri, despícate fi cu pàrul bine ingrijit. Femeile au tràsàturile senzuale, pieptul dezgolit, pàrul lung fi buclat ; la unele din eie (nr. 5, 17, 22) apare marama, care va acoperi capul tuturor femeilor reprezentate ulterior.
      Al doilea tip este acela al patriarhilor (ff. 7V — 9), care nu se deosebefte de primul decit prin imbràcàminte ; pieile de animale sint inlocuite prin vefminte de pinzà. Figurile centrale (nr. 39, 40, 41, 64, 65), redate frontal, infàjifeazà bàtrini severi, cu píete bógate fi bàrbi lungi, ingrijite. Femeile (nr. 49, 53, 57, 58, 67, 70, 80, 81, 82) tiñere fi bine legate, cu fórmele evidente de sub imbràcàminte, sint reprezentate cu marama pe cap, asemeni femeilor noustre de la munte. Subliniem o prezentare foarte atentà a pàrului — de obicei buclat — la cele mai multe din figurile laterale fifiei genealogice (nr. 42, 43, 46, 54, 55, 62, etc.). Kemarca ramine valabilà pentru toate personajele neincoronate, de oarecare importanza in ierarhia socialà, din intregul manuscris. I)iferen(ierea socialà — ca rezultat al imbogàtirii patriarhilor fi a familiilor acestora — se vàdefte fi ea la acest tip de reprezentare: nu numai femeile, ci fi unele figuri bàrbàtefti sint bogat costumate (nr. 50, 59, 84, etc).
     Apropiatà de reprezentarea patriarhilor este aceea a judecàtorilor (de la Iisus Navi pinà la Samuil: ff. 9V — llv). Pentru unii dintre ei (nr. 126, 137) artistul incearcà sà sublinieze rolul deosebit pe care judecàtorii 1-au avlit in istoria poporului izraelitean, infàfifindu-i imbracali in haine scumpe de herminà.
      Al treilea tip, cel al preo(ilor fi prorocilor de pe liniile lui Eleazar, Ithamar fi Core, care stràbat aproape intregul manuscris, infàjifeazà, figuri de bàtrini fi de tineri, bine individualiza^, dar imi)ricali cu aceleafi haine adunate in falduri la piept. Uneori apar incercàri de a prezenta vefminte sacerdotale (ca, spre pildà, la nr. 116, 128, 194, 206, 334, 335 etc.), evident fanteziste.
      In reprezentarea capetelor incoronate artistul a càutat tipuri cit mai variate fi le-a lucrat cu deosebità grijà. Cel mai des tip intilnit este acela al voievozilor nostri : aceeafi mantie, aceeafi coroanà, ca pe tablourile votive ale mànàstirilor intilnim la nr. 198, 214, 216, 280, 281, 282, 301, 355, 356, 357, 358, 359, 360, 373, 374, 375, 392, 426, 462, 463, 472, etc. Reginele incoronate, fàrà exceptie, sint reprezentate sub chipul doamnelor fi domnitelor noastre. De observat mai ales grupul celor patru femei ale lui Irod Ascalonitul de pe f. 21, ca fiportretul Irodiadei, de pe aceeafi filà (nr. 468, 469, 470, 471, 479).
      Alt tip de regi este cel orientai, infà^ifat cu turbane pe cap, cum sint cele de sub nr. 231, 232, 233, 234, 237, 238, 239, 240, 241, 284, 285, 313, 323, etc.).
     In sfirfit unele figuri de regi chaldeo-asirieni poartà pe cap càciuli asemànàtoare cu cele ale cnejilor rufi (nr. 222, 246, 303, 305, 316, 317).
     Ultimul tip asupra càruia atragem atenfia este acela al stàpinitorilor greco-romani, in reprezentarea càrora artistul, preocupat mai mult de costume (cele mai bógate dintre toate), a neglijat detaliile fetei, acestea apàrind uneori aproape grotefti (ff. 18v — 20v).
      Din punctul de vedere al creajiei artistice se impune intrebarea: sint Chipurile Vechiului fi Noului Testament elaborate de mitropolitul Antim Ivireanul, sau nu? ! !yi dacà nu sint lucrate de el, cui pot fi atribuite? !