MOSTENIREA FILOLOGICA SI LINGVISTICÀ A LUI IOAN BOGDAN
G. MIHÀILÀ
    Organizìnd, sub auspiciile §i cu ajutorul Ministerului Învâtâmîntului, sesiunea festiva cu titlul general « loan Bogdan §i istoria culturii româneçti», cu prilejul ìmplinirii a o suta de ani de la naçterea marelui istorie §i filolog roinân, ìntemeietorul studiilor de slavistica in tara noastrà, Asociatia Slavi§ti-lor din Republica Socialista Romània a vrut sa sublinieze diapazonul larg al preocuparilor stiintifice ale ilustrului ìnainta§, care a fost un deschizator de drumuri ìntr-o serie de ramuri de cercetare ale istoriografiei §i filologici româneçti.
    ìn cadrul actualei sesiuni, mai multe comunicari prezinta diverse aspecte ale vietii §i operei stiintifice a lui loan Bogdan, care a intrat in conftiinta posteritàtii mai degraba ea istorie, decit ca filolog 1, caci roadele activitàtii sale au fost folosite ìn primul rìnd de istorici §i mai putin de filologi. Dar nu e mai putin adevarat cà cbiar fi in lucrarile istorice el a folosit mijloacele de investigate ale filologiei §i lingvisticii, punìnd in slujba cercetàrii istoriei poporului nostru rezultatele obtinute in studiul documentelor §i textelor apar-tinìnd culturii §i literaturii româneçti vechi.
    Ioan Bogdan a fost o personalitate complexâ §i multilateralà, care s-a bucurat de o autoritate recunoscutâ in epocà. Membru-eorespondent al Aca-demiei Romàne la vìrsta de 28 de ani (1892), decan al Facultàtii de filozofie §i litere din Bucure§ti de la 34 de ani (1898), membru al Academiei la 39 de ani (1903), vicepreçedinte al acesteia de la 46 de ani (1910) §i rector al Uni-versitàtii din Bucure§ti la 48 de ani (1912), loan Bogdan a fost unul din profe-sorii de seamâ ai Universitâtii, astàzi centenare, §i un foarte activ fi stimat
     1	Vezi ìnsa, in ultiinultimp: D. M a c r e a, Lingviçti fi filologi romàni, Bucureçti, 1959, eapitolul despre loan Bogdan (p. 105 —121); Al. Graur — L. Wald, Scurtà istorie a ling-visticii, Bueurefti, 1961, p. 64—65 ; G. Mihâilâ, I. C. Chifimia g. a., CjiaanHCKan (fiuAOAoeua « ByxapectncKOM yuueepcumeme, Rsl, XII, 1965, p. 262 — 264. Dintre lucràrile care privesc niai ales opera de istorie a lui Ion Bogdan eitàm: N. I o r g a, loan Bogdan,« Buletinul Comisiei istorice a Romàniei», voi. 3, Bueurefti, 1924, p. I—VII;P. P. Panaitescu, Joan Bogdan fi studiile de istorie slava la romàni, ibid., vol. 7, extras, Yâlenii de Munte, 1928, 32 p. ; I.Lu p a §, loan Bogdan, extras din rev. «fara Bîrsei», an. II, 1930, nr. 3;D P. Bogdan, loan Bogdan. Activitatea sliintijicà fi didacticâ, Rsl, III, 1958, p. 187—207 ; M i h a i 1 D a n, Elemente progre-siste in opera lui Ioan Bogdan,« Anuarul Institutului de istorie din Cluj», I—II, 1958—1959, P- 199-215; Çt. Pascu fiE. Stânescu, Istoriografia moderna a României. încercare de periodizare fi fixare a principalelor curente fi tendinee (Proiect de tematica), « Studii», XVII, 1964, nr. 1, p. 152—153; V. Maciu §.a., Introduction à l’historiographie roumaine jusqu'en Ï918, Bueurefti, 1964, p. 68—71 ; D. P. B o g d a n, loan Bogdan în circuitul slavisticii europene, « Studii», t. XVIII, 1965, nr. 1, p. 3 — 24.