18
Acad. EMIL PETROVICI
societàri ftiintifice din tarile slave, ea, de exemplu, Academia sîrbâ fi Socie-tatea de istorie fi antichitâti rusefti de la Universitatea din Moscova. Expliearea aeestei apreeieri deosebite a marelui slavist romàn, atit la noi in tara, eit fi in stràinâtate, trebuie câutatâ in faptul câ loan Bogdan, cbiar de la inceputul carierei sale, promitea, prin agerimea judecatii, pasiunea pentru cercetare, obiectivitatea fi probitatea ftiintificà de care a dat dovadâ inca in primele sale lucrâri, sâ contribuie la efortul depus in tara noastrâ, la sfirfitul secolului trecut, « ca stiinta istorica romàna sâ iasâ... din faza romantica a copilàriei»
—	cum se exprima el insufi in lectia sa de deschidere la Universitatea din Bucurefti (1891) x.
    îndatâ dupa terminarea studiilor universitare, ca urmare a exemplului fi a sugestiilor lui B. P. Hasdeu, loan Bogdan fi-a dat seama ca ftiinta istoricâ românâ nu mai poate neglija marturiile asupra istoriei noastre pe care ni le ofera izvoarele slave. Dupa temeinice studii de slavistica cu profesori ca Vatroslav Jagic (Yiena), F. F. Fortunatov (Moscova), A. I. Sobolevski (Petersburg) çi altii, loan Bogdan î§i incepe seria de descoperiri « masive», « senza-tionale», de texte originale slave, in parte scrise de romàni, referitoare la istoria târilor românefti. Trebuie subliniat însâ câ aceste descoperiri nu s-au fâcut la întîmplare. Pentru aceasta loan Bogdan a consultât cu multa asi-duitate cataloagele arhivelor fi bibliotecilor stràine, a cercetat neobosit nume-roase fonduri românefti fi din alte tari, fâcînd càlâtorii speciale in orafele cu bogate fonduri arhivale (Kiev, Moscova, Praga, Lvov, Cracovia), in care a prevâzut câ va descoperi texte fi documente privitoare la istoria românilor.
     Dar pe lingâ meritul de a fi ftiut fi de a se fi strâduit cu multe osteneli sâ descopere texte fi documente de o valoare imensâ pentru istoriògrafia românâ, loan Bogdan fi-a cîftigat o reputatie international ca editor, comentator fi tradueâtor al textelor fi documentelor slave, însotite uneori de frumoase albume paleografice. Sînt cunoscute aprecierile piine de elogii fi admiratia cu care au fost întîmpinate aceste publicatii de câtre specialifti de la noi fi din strâi-nâtate, ca N. Iorga, C. Jirecek, Y. Jagic, L. Miletic, A. I. Iatimirski fi altii. Ultimul îfi mârturisefte fi un sentiment de invidie câ slavii n-au izbutit pînâ in timpurile acelea sâ faeâ ceva asemânâtor cu documentele sud-slave fi rusefti 2.
     în comentarea textelor fi documentelor editate fi in interpretarea istoricâ a datelor furnizate de eie, marele nostru slavist a dat dovadâ de cea mai mare obiectivitate fi scrupulozitate, nelâsîndu-se influentat de considerente de ordin sentimental. încâ in lectia sa de deschidere tinut la Facultatea de filozofie fi litere din Bucurefti in 1891, loan Bogdan fixeazâ in felul urmâtor datoria ftiintei istorice romàne, in domeniul câreia avea sâ-fi desfâfoare activitatea: « a càuta pretutindeni numai fi numai adevârul» 3. Principiul acesta ne pare astâzi fundamental fi firesc in orice cercetare ftiintificâ. în epoca, însâ, in care loan Bogdan fi-a inceput activitatea, in care mai dâinuiau unele exagerâri ale fanteziei romantice, el trebuia recomandat eu toatâ hotârîrea fi cu tot curajul. Marele nostru istorie fi fìlolog nu s-a abâtut de la el nici
o	clipà in tot cursul prodigioasei sale activitàti ftiintifice fi didactice,
     1	Insemnatatea studiilor slave pentru romàni, Bucurefti, 1894, p. 39.
     2	Apud P. P. Panaitescu, loan Bogdan, în «Buletinul Comisiei istorice a Romànici», voi. VII, 1928, p. X.
      3	Insemnatatea studiilor slave . .. , p. 39.