LITERATURA BIZANTINA ÇI SLAVÂ IN CULTURA ROMÂNEASCA
135
din cele mai pretioase manuscrise slave copiate in Romania, loan Bogdan descoperà unica cronica medievalà bulgari ce se cunoa§te in prezent, monument al istoriografiei bulgare vechi ce ar fi ràmas pierdut poate pentru totdeauna, dacà nu 1-ar fi copiat modestul càrturar inoldovean. ìn acela§i sbornie Bogdan releva cunoscuta opera a càlugàrului Hrabr «Despre scriere», opera similarà a lui Constantin Kostenetki §i o alta scriere « Despre cele 8 parti ale vor-birii», toate constituind « intreaga operà gramaticalà veche a sud-slavilor»1. E1 identificà fragmente din corespondenta patriarhului Eftimie al Tirnovei cu Nicodim de la Tismana, precum §i « cele mai vechi anale sirbesti din toate cite s-au descoperit pina acuma» (p. 18).
    Prin studiile lui loan Bogdan, opera culturali a càrturarilor romàni din epoca in care s-a folosit slavona ca limbà universalà de culturà este a§ezatà dintr-o data intr-o luminà nouà, subliniindu-se cu exemple concludente rolul ei in istoria culturii ràsàritene ; este pus in valoare, in conditiile epocii, nivelul generai la care se ridicase cultura intelectualului roinàn de atunci. Din simpli copiati, tributari modelelor aduse de aiurea, aceftia deveneau participanti activi la destínele acestei culturi, ei infici creatori de opere originale.
    Intuitiile sale, care porneau de la un studiu minutios al textelor, au fost confirmate §i sìnt mereu confirmate de noi descoperiri. Multe din cele mai vechi §i mai bune texte cunoscute din opera marelui càrturar bulgar, patriarhul Eftimie al Tirnovei, erau cele copiate de celebrul caligraf §i miniaturist Gavril Urie de la Neamtu. Eie au fost luate ca text de bazà in editia criticà a lui Kalu¿niacki 2. Begretatul loan Iufu a semnalat texte similare din opera acestui scriitor in sbornice slave pàstrate ìn Biblioteca minàstirilor Putna §i Dragomirna, intr-o vastà colectie de scrieri omiletice §i hagio-grafice bizantine §i slave, alcàtuità, dupà unele indicii, dupà pràbu§irea Bul-gariei. Aceastà colectie de scrieri omiletice fi hagiografice nu este cunoscutà nici unei istorii literare bulgare, pentru motivul cà nu s-a pàstrat ca atare in còpii sud-slave. Din 10 volume cite se presupune a fi avut intreaga colectie,
6	au fost gàsite de I. Iufu in biblioteca mìnàstirii Dragomirna. Toate par a fi còpii executate de càrturari romàni3.
    O altà descoperire recentà apartine slavistului Ion Radu Mircea, care a gàsit la mìnàstirea Sucevita din Moldova de nord unica redac(ie medio-bulgara cunoscutà a celebrei colectii de biografa sìrbe§ti numità de editorul ei, Danicic, « Vietile regilor §i arhiepiscopilor sìrbi» (Sbornicul lui Danilo). Datìnd din 1567 §i fiind copiata de monahul Azarie — probabd una §i aceeafi persoanà cu cronicarul bine cunoscut —aceastà versiune mediobulgarà, incà inedità, este totodatà §i cel mai vechi text pàstrat din opera biografilor sirbi (manuscrisele din Iugoslavia sìnt din sec. al XVIII—lea, iar manuscrisul de la Lvov utilizai
      1	Vezi, ìn aceastà privinjà, V. J a g i 6, Paccyotcòenun WMCHOCAaenHCKOü u pyccKoü cmapuHbi o ifepKOSHOc/iaBHHCKOü H3bixe in MccAedoeaiiun no pyccKOMy R3biKy, t. I., St. Pb., 1885 — 1895, p. 287—1029, in special p. 575 — 581.
      2	Cf. E. Turdeanu, La littérature bulgare du XIV-è siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 166 çi passim.
      3	Cf. I. I u f u, Despre prototipurile slavo-române din sec. XV, în « Mitropolia Olteniei », nr. 7—8, Craiova, 1963, p. 511 — 535, çi mai aies Mînâstirea Moldovifa — centra cultural important din perioada culturii romàne în limba slavonâ, sec. XV—XVIII, în« Mitropolia Moldovei $i Sucevei », nr. 32, 1963, p. 428—455. Çi articolul Manuscrisele slave din biblioteca yi muzeul mânàstirii Dragomirna, deZlatca lu f f u, în vol. de fajà p. 189—202.