I. BOGDAN §1 B. P. HASDEU
255
secretar general, « aratà importanza acestei lucrSri, recomandind-o sectiei istorice pentru tipàrire» x.
    Tehnica editárii documentelor este cea stabilità fi aplicatà de Hasdeu incà in 1862, cind publicase in revista «Din Moldova» un artieoi intitulat Diplomatologia. Problema este reluatà de Hasdeu in « Arhiva istoricà a Romànici», nr. 1, din 8 august 1864; pe prima paginà sint redate regulile de clasificare a documentelor, modalitàtile tehnice de editare, ìntoemirea de indici etc. Sint prevàzute: un indice lingvistic cu enumerarea cuvintelor romànefti din documéntele slavone, un indice onomastic fi un altul etnografie, cu indicarea tuturor institutiilor, obiceiurilor fi evenimentelor istorice, un indice cronologie. Fàrà ca aceste materiale sà reprezinte demente de diplomaticà, in sensul restrins al cuvintului, clasificarea fi fixarea unor criterii de editare a textelor i-au sugerat lui I. Bogdan interesul de a se ocupa mai aprofundat de aceastà discipliné, in timpul studiilor fàcute la Yiena.
     Pentru stabilirea unor filiatiuni intre lucràrile lui I. Bogdan fi opera magi-strului sàu, trebuie relevate cele douà probleme capitale pe care Hasdeu le dezvoltà in suscitatul program din « Arhiva istoricà » :
     a)	« Documéntele noastre cuprind o seamà de notiuni asupra institutiilor, obiceiurilor, evenimentelor istorice stràbune, pretioase materialuri pentru o enciclopedie nationalà, care cu anevoie s-ar putea culege pe aiurea».
     b)	« Unicul mijloc autentic de a studia limba in fórmele sale pinà la jumà-tatea secolului XVI-lea — incheie Hasdeu — sint hrisoavele slave, in care stràbunii noftri furifau totdeauna cite un cuvint román, mai cu seamà repro-ducind numele proprii personale sau locale».
     Sà adàugàm aici fi publicarea valoroasei càrti Cuvente den bàtrini, in care Hasdeu reamintefte de preocupàrile sale mai vechi, intrucit « intentiunea autorului a fost de a pune o serioasà temelie analiticà pentru filologia fi diplomatica romàna». Orice document este privit lingvistic, paleografie, istorie fi juridic 2.
     Aceste criterii, care reprezintà la Hasdeu o conceptie ftiintificà unitarà, vor fi reluate de loan Bogdan pe scarà largà fi cu noi informatii documentare.
     Astfel, in studiul sus citat prezentat la Academic, I. Bogdan identificà romànismele din documente, ca de exemplu: KapíKdK, oarecare, vericare f.a. 3
     In cazul documentului nr. 5 al lui Matei Basarab, din 2 febr. 1645, analiza lui I. Bogdan are acelafi orizont ca fi a lui Hasdeu: identificarea unui «vechi obicei religios moral al stràbunilor noftri», fi anume « ìnfràtirea de cruce».
     I. Bogdan face referiri la lucràrile lui Hasdeu, dintre care unele de naturà criticà: « Am cercat a da o micà modificare — zice tinàrul invàtat — pàrerilor exprimate de d. Hasdeu asupra acelor institutii in Originile Craiovei» *.
      1	AAR. Partea adm. çi dezbaterile, s. II. t. XI, Bucurefti, 1889, p. 16.
      2	Vol. I, Bucurefti, 1878, Préfaça, p. I.
      3	Vezi, op. cit., p. 20.
     4	Ibidem, p. 30. Formularea critica este circumscrisâ eu mult tact çi pondéré çtiinfificâ. Vezi çi recenzia fàcutà de I. Bogdan lui Gr. Tocilescu în « Convorbiri literare», XIX (1885), p. 1062—1067. Tonul va fi mult schimbat, fa{à de Gr. Tocilescu, de ex. in introducerea din volumul de Documente fi regeste, publicat in 1902. Oarecare pozifie mai accentuata, farà reticente, se poate redine fi fa{à de Hasdeu in recenzia fàcutà càr^ii lui Ionescu-Gion in« Convorbiri literare», XXXIV, p. 237—235 fi p. 301 — 315.