IOAN BOGDAN
13
     Stimafi oaspefi, dragi tovaràsi,
     în calitate de gazdâ si conducàtor al acestei scoli, va mulfumesc pentru pre-(ioasa dvs. prezenfâ si contribuée acordatâ cinstirii lui loan Bogdan, fost eiev al acestui liceu cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea sa.
     Va asiguram ca bogata traditie culturala a acestei scoli va fi continuata cu perseverenfâ de actualele cadre didactice, oferind prilejul de a se sarbatori si in viitor stradaniile muncii noastre, puse in slujba marilor idealuri ale umanitàfii».
     Cuvìntul de includere a sesiunii « loan Bogdan §i istoria culturii romà-neçti» a fost rostit de acad. Emil Petrovici, care dupà ce a facut un bilant succint al rezultatelor sesiunii, a multumit Ministerului Învâtâmîn-tului, autoritatilor locale ale ora§ului Braçov, membrilor familiei lui loan Bogdan, aflati in sala, §i tuturor celor care au urmârit eu viu interes desfâçurarea festi-vitâtii. Concluzia acestei sesiuni — a arâtat acad. E. Petrovici — este cà slavistica româneascâ, ale cârei temelii §i directii de cercetare se leagâ de activitatea ¡ftiintificâ §i didacticâ a lui loan Bogdan, primul slavist roman in acceptia moderna a cuvîntului §i totodatâ primul slavist român de repu-tatie mondialâ, se aflâ astâzi în plinâ dezvoltare. Ea s-a structurât ca o ramurâ specialâ a §tiintei slavistice, ramurâ numitâ chiar de întemeietorul ei « filologia slavo-românâ».
     în cinstea oaspetilor strâini §i a participantilor la sesiune, Asociatia Sla-vi§tilor a organizat, eu sprijinul Ministerului Învâtâmîntului, o receptie la Casa Universitarilor din Bucureçti, în seara zilei de 7 decembrie, o masâ prie-teneascâ la Braçov, în seara zilei de 10 decembrie, §i vizionarea unui speetacol de opera. De la Bra§ov, în ziua de 11 decembrie, oaspetii strâini §i membrii Asociatiei Slavi§tilor care au participai la festivitatea din localitate au fâcut o excursie la Sibiu — unde au vizitat Muzeul Brukenthal —, pe valea Oltului, la Mânâstirea Cozia §i Curtea de Argeç — unde au admirat vechile monumente arhitectonice Biserica Domneascâ §i Mânâstirea Curtea de Arge§.
★
     Sesiunea çtiintificâ « loan Bogdan §i istoria culturii române§ti» a consti-tuit una din cele mai însemnate manifestâri çtiintifice organizate de Asociatia Slaviçtilor, care s-a bucurat de un larg ecou in tara. Presa §i radioul au difuzat §tiri privind desfâçurarea lucrârilor sesiunii. Interviurile luate de redactorii Radiodifuziunii academicianului Dj. Sp. Radojicic §i doctorului Fr. Y. Mares au fost transmise în cadrul emisiunilor în limbi strâine. Sâptâmînalul de poli-ticâ externâ« Lumea» a publicat în 10 decembrie declaratiile prof. Dj. Sp. Radojicic, prof. St. Stoikov §i dr. Fr. V. Mares.
    « Importanza operei lui loan Bogdan ne apare mai evident astâzi, cînd trecutul popoarelor sud-est europene poate fi înteles în ansamblul sâu, a§a cum 1-a studiai el—a spus prof. Dj. Sp. Radojicic —. Cunosc bine opera savantului român încâ de pe cînd eram student. Mâ bucur câ prilejul care ne reuneçte acum, cînd eforturile de colaborare balcanicâ devin tot mai sustinute, reuçeçte sâ punâ în lumina care se cuvine meritele sale în domeniul cunoaçterii noastre reciproce ».
     La rîndul sâu, prof. Stoiko Stoikov a subliniat sensul profund al orientârii întregii sesiuni §i al eforturilor slaviçtilor romàni spre o cunoaçtere reciprocâ mai exactâ §i mai amplâ între romani §i popoarele slave. « Centenarul naçterii lui loan Bogdan — a spus domnia-sa — gâseçte slavistica într-un stadiu deosebit al preocupârilor ei. Dacâ pînâ acum au fost studiate mai mult influentele popoarelor §i limbilor slave vecine asupra culturii româneçti, acum se contureazâ