CONTRIBUTIA LUI IOAN BOGDAN LA STUDIUL INSTITUTIILOR MEDIEVALE ROMÀNE §TI
VALERIA COSTÀCHEL
     în prezentarea activitâtii istorice a lui. I. Bogdan se impune de la ìnceput precizarea conceptiei §i a metodei sale de lucru.
    Cercetarile istorice ale slavistului român se desfâçoarâ ìntr-o perioad! cînd în lumea istoricilor se deçteaptà un deosebit interes pentru studiul istoriei sociale a popoarelor. Aceasta este caracteristic ìndeosebi pentru istoricii care se ocupa de istoria popoarelor din sud-estul Europei. Acest curent era puternic in Rusia, unde istoricii cuprinseserà ìn centrul cercetarilor lor institutiile medievale din vechea Rusie, din Bizant §i din Peninsula Balcanica. I. Bogdan §i-a des!vìr§it studiile in Busia, a ìntretinut strìnse legaturi cu istoricii ru§i §i era bine informât asupra acestui curent care domina çtiinta istoricâ rusà. în ceea ce priveçte istoriografia romàna, el a mers pe urmele lui N. Bàlcescu, care abordase problemele de istorie social!.
    Interesul lui pentru cercetarea institutiilor româneçti a fost provocai de eonceptia sa asupra istoriei. în discursul de receptie la Academia Romànà, Istoriografia romàna si problemele ei actuale, I. Bogdan spunea: « Evolutia istorie! a unui popor poate fi ìnteleas! numai prin factorii interni ce au provocat-o, deci prin studiul claselor sociale ce 1-au constituit §i al ideilor ce au str!batut actiunea lor» 1.
    într-adev!r, I. Bogdan ìnsu§i §i-a axat crecet!rile pe istòria sodala a romànilor. ìnc! din acea perioad! el a relevât « o lent! evolutie a institutiilor primitive»2, subliniind c! ìntr-o tara cu populatie t!r!neasc! §i cu o viata ora§eneasc! restrìns!, institutiile se schimb! foarte ìncet §i pe nesimtite3.
    Tot atunci I. Bogdan a ar!tat care sìnt acele probleme care trebuie cerce-tate in prima linie. El socotea c! problema satului, a originii sale, a roirii satelor, a modului de st!pînire a pâmîntului constituie cel mai important factor de cercetare. Pentru ìntelegerea societ!tii medievale româneçti el socotea necesar sa cerceteze organizarea satului, s! determine rolul cnejilor, judetilor §i starostilor 4. în legàtur! cu viata satului el s-a izbit de problema §erbiei, in special din perioada domniei lui Mihai Viteazul5. L-a preocupat problema
      1	I. Bogdan, Istoriografia romànà fi problemele ei actuale, Acad. Rom. Disc. XXVII, 1905, p. 19.
      2	Ibidem.
      3	Ibidem.
      4	Ibidem.
      6	I. B o g d a n, Patru documente de la Mihai Viteazul, în Prinos lui D. A. Sturdza, Bucu-refti, 1903, p. 153 —154.