IOAN BOGDAN — ISTORIO
31
« CBoGofla» publicà un larg rezumat, pe care citiva prieteni bulgari ai lui Bogdan il considera insufìcient, rugindu-1 s-o publice, ceea ce acesta face, a§a cum aratam mai sus, intr-o forma mai larga.
    Nu insistàm asupra altor studii mai màrunte, cu caracter pur istorie, ci mentionàm incà un element de seamà care arata adincile preocupàri de istorie ale lui loan Bogdan. Ales membru al Academiei Romàne, loan Bogdan i§i ia ca tema a discursului sàu de receptie nu o problemà de filologie, ci una de istorie, §i anume: Istoriografia romàna si problemele ei actuale, publicatà in 1905. Este cazul sà remarcàm aci faptul cà Bogdan este primul nostru istorie, care s-a preocupat de istoria istoriografiei noastre. Lucrarea sa este « singura incercare de periodizare a evolutiei scrisului §i studiilor istorice din istoriografia modernà» 1. De§i rostit acum 60 de ani, discursul sàu impresioneazà §i astàzi prin j ustetea afirmatiilor, prin puterea de sintezà §i prin orizontul larg al isto-ricului. In acela§i timp, reiese dar §i conceptia sa asupra obiectului istoriei unui popor. Dupà o expunere a scrierilor cronicarilor din cele douà principate, evidentiind meritele celor din Moldova, I. Bogdan afirmà cà Dimitrie Cante-mir este primul istorie al romànilor — in sensul see. al XVIII-lea, deoarece « nu se multume§te a povesti numai faptele domnilor §i a familiilor boiere§ti, ci se ocupà §i de soarta poporului» 2.
     Ìn aceea§i lucrare, el subliniazà §i citeazà opera lui Bàlcescu, care « a dat un program ¡jtiintific, aràtind cà istoria romànà trebuie sà ne arate pe poporul romàn cu institutiile, ideile, sentimentele, obiceiurile lui in deosebite veacuri» 3. Analizeazà critic, de§i pe scurt, dar just, meritele §i lipsurile, ca istorie, ale lui B. P. Hasdeu, care aducea nou in istoriografia romàneascà « cunoa§terea izvoarelor slave, atit a celor interne, cit §i a celor externe, §i putinta de a utiliza pentru istoria romànà literatura acelor popoare slave cu care noi am avutun contact mai indelungat, cum au fost: bulgarii, polonii fi ru§ii» 4.
    Apreciind just pe contemporanii sài Xenopoi, Onciul §i Iorga, pentru caracterizarea §i periodizarea istoriei Bomàniei, Bogdan dà o definitie supe-rioarà acestora, in limile sale generale.« Nu este destul sà cunoaftem schimbàrile superficiale ale domniilor, ingustarea sau màrirea granitelor politice, intro-ducerea sau disparitia influentelor stràine, care la noi in mod cu totul gre§it au fost luate drept criteriu de clasifìcare a epocilor istorice, nu este destul sà cunoa§tem §irul cronologie al evenimentelor sau genealogie al dinastiilor, care nu poate fi nici el un criteriu naturai de impàrtire in perioade. Evolutia istoricà a unui popor poate fi inteleasà numai prin factorii interni ce au provocat-o, deci prin studiul claselor sociale ce 1-au constituit §i al ideilor ce au stàpìnit actiunea lor»5. Fàrà sà precizeze anume, Bogdan se ridicà impotriva folo-sirii factorilor cultural (Xenopoi), politic (Iorga) §i dinastie (Onciul) de càtre colegii sài in caracterizarea fi periodizarea istoriei Romàniei x. Prin sublinierea importantei factorilor interni §i studiului claselor sociale, loan Bogdan se apropie de conceptia istoricilor nostri de astàzi.
1	St. Pascu si Eusen Stànescu, Islorioerafia modernà a Romàniei, in « Studii»,
XVII,	1964, nr. 1, p. 152-153.
      2	I. B o g d a n, Istoriografia romàna..., p. 8.
      3	Ibidem, p. 12.
      4	Ibidem, p. 12 —13.
      6 Ibidem, p. 18 -19.
     6 Ceea ce mai precis a fàcut P. Constantinescu-Ia§iin lucrarea: Caracterizarea fi impàrfirea istoriei romànilor, O nouà concepfie, Ia§i, 1926.