III. TEXTE ÇI DOCUMENTE
IOAN BOGDAN §1 §COALA ISTORICO-FELOLOGICÀ A LUI B. P. HASDEU Pe marginea unor docilmente inedite
VALENTIN GR. CHELARU
    In unele lucrari despre loan Bogdan s-a relevat faptul ca acesta s-a spe-cializat in domeniul slavisticii (1887—1890), studiind la Yiena, ca elev al lui Jagic, fi in Rusia, la Petersburg fi Moscova, unde a avut profesori pe Sobo-levski, Fortunatov f.a. 1.
    S-a aereditat astfel pàrerea cà nu ar fi existat, la acea data, o fcoalà romà-neascà istoricà §i filologica cu orientari fi in domeniul slavisticii, defi puternica personalitate a lui B. P. Hasdeu — acest « geniu universal», cum 1-a denumit
G.	Càlinescu 2 — domina cultura fi ftiinta noastrà, cu nenumàrate ecouri in lumea invàtatilor stràini 3.
     Pentru a fixa personalitatea lui loan Bogdan, ca istorie fi filolog, in dezvol-tarea slavisticii romànefti, este necesar sà urmàrim unele aspecte ale activi-tàtii sale mai putin cunoseute, cu deosebire in etapa de formare, mai ales cà cercetarea unor documente inedite din« Fondul Hasdeu», depozitat la Directia Generalà a Arhivelor Statului, pune intr-o luminà nouà relatiile dintre cei doi invàtati. Vom constata astfel cà tinàrul slavist s-a format in cadrul scolii istorico-filologice condusà de marele Hasdeu, dezvoltind unele din problemele de istorie si cultura romàneascà veche intrevàzute de intuilia genialà a acestuia. intr-adevàr, din anaHza acestui fond inedit, care cuprinde un numàr de 432 pachete cu peste 1400 de scrisori 4, precum fi a operelor publicate, rezultà cà B. P. Hasdeu:
    a)	A dominai o epocà de aproape patru decenii (1860—1900), intemeind
0	feoalà istorico-filologicà de largà aderentà ftiintificà, care a cuprins filologi,
     1	D. M a c r e a, Lingvifti fi filologi romàni, Bucure?ti, 1959, p. 108. Menjiuni apar in studiile lui P. P. P a n a i t e s c u, loan Bogdan fi studiile de istorie slava la romàni, Vàlenii-de-Munte, 1928, extras din «Bui. Comisiei istorice a Romàniei», voi. VII (Prescurtat: loan Bogdan. .I. L u p a g, loan Bogdan, Brajov, 1930, extras din « 'J’ara Birsei», an. II (1930), nr. 3. Pentru unele detalii, la care ne vom referi in cuprinsul acestui studiu, citàm lucrarea documentata a lui D. P. B o g d a n, Legàturile slavistului loan Bogdan cu Rusia, Bucure?ti, 1963, extras din « Studii privind relatiile romàno-ruse», vol. Ili, Bucure§ti, 1963 (Prescurtat mai jos: Legàturile...).
      2	Istoria literaturii romàne de la origini pina in prezent, Bucure§ti, 1941, p. 324.
     3	Cu prilejnl sesiunii consacrate lui I. Bogdan au fost menzionate unele iiliajiuni intre opera lui I. Bogdan $i B. P. Hasdeu, in comunicàrile \inut e de acad. P. Constantinescu-
1	a 9 i ji C. N. V e 1 i c h i, loan Bogdan — istorie ; (in volumul de fafà) §i P. P. P a n a i t e s c u, I. Bogdan fi cultura medievalà la romani (publicat in limba francezà in „Revue roumaine d’histoire“ Tom. IV, 1965, Nr. 5, p. 963—977).
     4	« Fondul Hasdeu» cuprinde o corespondent extrem de bogatà cu un numàr de peste 70 oameni de §tiinja stràini: G. I. Ascoli, Hugo Schuchardt, L. Leger, Fr. Miklosich, Bau-douin de Courtenay, A. N. Veselovski, §.a. Fondul a fost examinat in cadrul citorva comuni-cari, urmind a fi valorificat in intregime intr-o lucrare monograficà despre Hasdeu.