iNCEPUTURILE LEXICOGRAFIEI ROMÀNE 145 Alàturind acum, la glósele semnalate de loan Bogdan, aceste citeva exemple de glose romànefti, redactate in 1581 de ritorni Lucaci de la Putna, — cu scopul vàdit de a explica continutul unor cuvinte slave, sau pentru a preciza intelesul §i lectura corectà a unor cuvinte proprii limbii romàne — concbidem cà, a§a cum s-au petrecut lucrurile in diferite alte limbi, la originea lexicografiei noastre stau glósele romàne§ti din secolul al XVI-lea. 2. De la glose la primele glosare din secolul al XVI-lea. Prezenta glo-selor romànefti la originea lexicografiei noastre, ca o confirmare a faptului cà inceputurile lexicografiei se ivesc la noi sub impulsul cerintelor interne de afirmare §i ràspìndire a culturii románefti, este un fenomen firesc. Limba slavonà, sub inveliful càreia se adàpostea aceastà culturà, fiind o limba stràinà, ingràdea acest tei, iar càrturarii romàni, dindu-§i seama de aceastà situatie, ifi iau asupra lor sarcina de a descoperi calea prin care ea sà devinà inteleasà. Utilizarea gloselor romàne§ti in cadrul textelor slavone reprezintà o atare preocupare : de a clarifica cititorului román intelesul anumitor cuvinte stràine din textele respective. in strinsà legàturà cu acest fenomen trebuie subliniat, de asemenea, cà nu intimplàtor prezenta gloselor romànefti in secolul al XVI-lea coincide cu epoca primelor noastre traduceri din limba slavà. Exista o ambiantà atit de strinsà intre munca efectuatà de traducàtor fi munca lexicografului, incit nu-i de mirare daca únele pasaje din primele noastre texte traduse càpàtau adesea aspectul unor crimpeie de vocabular bilingv. Iatà, spre exemplu, cum a pro-cedat, in 1581, ritorul §i scolasticul Lucaci la traducerea unor fragmente din Provila sa: K ! K T tVTH TA'K aNU^iH MHH1K TATi H f 110 K t K A’KHIH TA'K ¿jUT-fc TéCTK TA'K COKpv'S T K T K epa TA'K 4spaTt 3M TA'K gHHÉp i K T K T aiu^'fH TA'K HCflO UJ08p-te TA'K KC»$MHa Toate exemplele de mai sus sint culese de pe o singurà pagina (f. 252r). Exemple similare se pot desprinde de pe multe alte foi traduse de Lucaci, din acest manuscris 1, eit §i din alte manuscrise ale primilor traducàtori romàni. Eie due spre aceeafi concluzie, cà germenii lexicografiei romàne apàruserà in secolul al XVI-lea, afirmindu-se cu prilejul transpunerii unor notiuni din limba slavonà in limba maternà, atit in cadrul lecturii textelor slavone, cind se recurgea la glose romànefti, cit fi in timpul efectuàrii traducerilor dupà astfel de texte, cind anumite cuvinte fi expresii din cele douà limbi erau tratate in asa fel, incit, puse fatà in fatà, cele romànefti sà exprime notiunea corespunzàtoare redatà de cuvintele slave. Faza urmàtoare, evident superioarà, in evolutia lexicografiei romàne o constituie intoemirea glosarelor slavo-romàne, ceea ce presupune culegerea gloselor romànefti de pe manuscrise sau tipàrituri slave pe liste aparte, care devin utilizabile independent de un anumit text. Cercetàri speciale vor duce, 1 Vezi f. 252 v, 255 r, 255 v etc. 10 - c. 133