40
G. MIHÄILÄ
II.
    O	insemnatà parte a activitàtii sale a consacrat-o Ioan Bogdan editàrii, tradueerii fi studiului istorie, diplomatie, paleografie fi lingvistic al documen-telor slavo-romàne x. Editiile fundamentale de doeumente, care constituie o piatrà de hotar in istoriografia romàneascà prin bogàtia materialului inedit pus in circulatie, prin exactitatea reproducerii, au fost primite cu unanimà satisfactie in tarà fi peste hotare fi constituie instrumente de studiu pentru orice eercetàtor de astàzi. Pentru lingvifti eie sìnt pretioase atit prin repro-ducerea textelor documentelor in originai, cit fi prin studiile, comentariile fi glosarele ce le insotesc. Ìn fond, Ioan Bogdan a cuprins prin editiile de docu-mente o bunà parte din istoria Moldovei, fàrii Romànefti fi Transilvaniei.
     Astfel, din diplomatica "fàrii Romànefti Ioan Bogdan a publicat mai intii un volum de Doeumente fi regeste... (Bucurefti, 1902, 12 -f- LXXXYI 348 p.), urmate, dupà trei ani, de o nouà editie, structural modificatà, din care a apàrut doar voi. I: Doeumente privitoare la relafiile Tdrii Romànefti cu Brasovul si cu 'fura Ungureascà in sec. XV si XVI. Voi. I. 1413—1508 (Bucurefti, 1905, CVIII -f- 400 p.), insotit de un excelent Album paleografie cuprinzind douàzeci si sase de fascimile de doeumente romànesti din sec. X V (Bucurefti, 1905, 16 p. -f- 21 pi.). La acestea se adaugà douà articole cuprinzind editàri de docilmente 2.
    Pentru Moldova avem fase articole cuprinzind o serie de doeumente insolite de comentarii istorice fi filologice 3, càrora le urmeazà impunàtoarea editie Documentele lui Stefan cel Mare, voi. I—II (Bucurefti, 1913, XLYI + 518 p.; XXII -f- 611 p.), prilejuità de comemorarea a 400 de ani de la moartea marelui domn (1904), fi elegantul Album paleografie moldovenesc. Doeumente din secolele al XlV-lea, al XV-lea si al XVI-lea, apàrut postum, sub ingrijirea lui N. Iorga (Bucurefti — Paris, 1926, 28 p. + 105 pi.).
     In sfirfit, prezintà interes nu numai pentru istorie, ci fi pentru filologia slavà cele douà articole in care Ioan Bogdan publicà, insotite de comentarii, un document sirbesc fi unni bulgàresc 4, precum fi bogata colectie de Docu-mente privitoare la istoria romànilor culese din arhive si biblioteci polone, coor-
      1	Vezi P. P. Panai t es co, loan Bogdan fi studiile de istorie slavà la romàni, p. 10—12 ; I). P. B o g d a n, Din paleografia slavo-romànà, in Docilmente privind istoria Romàniei. Intro-ducere, vol. I, Ed. Academiei, 1956, p. 92—95; Idem, Diplomatica slavo-romànà, ibidem, vol. II, Ed. Academiei, 1956, p. 12 — 14; Idem, loan Bogdan. Activitatea stiintificà si didacticà, p. 204-206.
      2	Un hrisov al lui Mircea cel Bàtrin din 10 iunie 1415, extras din A.A.R. Seria II, Tom. XXVI. Alem. Sec{. 1st., Bucurefti, 1903, p. 109—115; Patru doeumente de la Mihai Viteazul ca domn al Tàrii Romànefti, al Ardealului fi al Moldovei, in: Prinos lui D. A. Sturdza, la impli-nirea celor faptezeci de ani, Bucurefti, 1903, p. 149—170.
     3	Cinci docilmente istorice slavo-romàne din Arhiva Curfii imperiale de la Viena, extras din A.A.R., Seria II. Tom. XI. Mein. Sec{. 1st., Bucurefti, 1889, p. 29—63 + 4 pi. (un document este din farà Romàneascà); Un document de la Alexandru cel Bun din 1403, CL, XXXV, 1901, p. 355—365; Doeumente moldovenefti din sec. XV fi XVI in arhivul Brafovului, Bucuresti 1905, IX + 64 p. (extras din CL, XXXIX, 1905, p. 752-774, 828-868, cu unele modifica« ?i rectificàri) ; Citeva observafiuni asupra indatoririlor militare ale cnejilor fi boierilor moldoveni in secolul XIV fi XV, extras din A.A.R. Seria II. Tom. XXIX. Mem. Sec{. 1st., Bucurefti, 1907, p. 613—628; Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448—1458, ibidem, p. 629—643; Documenlul Rizenilor din 1484 fi organizarea armatei moldovene in sec. XV, ibidem, Tom. XXX Bucurefti, 1908, p. 369—441.
     4	Un hrisovul al regelui sirbesc Stefan Milutin, CL, XXIV, 1890, p. 488—495; Eine bulgarische Urkunde des Caren Joan Sracimir, « Archiv für slavische Philologie», XVII, 1895 p. 544-547.