IOAN BOGDAN ÎN CADRUL ACADEMIEI ROMANE 75 « DI. Bogdan este cel mai indicat sa reprezinte Academia întrucît d-sa a fâcut studii slavice in capitala Rusiei; a càlâtorit in urmà la St. Petersburg fi in diverse centre culturale ale imperiului vecin, unde a adunat bogate materiale privitoare la istoria târilor noastre. Cele doua mari volume din publica-tiunea Documentelor lui Stefan cel Mare cuprind o bunâ parte din acelea pe care di. Bogdan le-a descoperit fi studiat in arhivele fi bibliotecile din Busia. Câlâtoria d-sale eu oeazia serbârilor de la St. Petersburg i-ar da ocaziunea sa mai cerceteze fi sa mai descopere, poate, fi alte documente, mai aies cà, fìind acolo adunati învâtatii Rusiei in cercul càrora dl. Bogdan este bine cuno-scut, ar putea avea de la aceftia indicatiuni pretioase despre existenta prin arhive fi biblioteci a unor asemenea alte documente. Din acest îndoit punct de vedere: al reprezentârii culturii românefti la serbarea centenarului Biblio-tecii imperiale din Petersburg fi al cercetârilor istorice, este de mare folos ca dl. Bogdan sa poata merge la Petersburg cu prilejul serbàrii acestei biblioteci» '. Apreciind just exceptionala sa activitate, la citiva ani dupa primirea ca membru activ, Academia Romàna il alege pe I. Bogdan viceprefedinte 2 in fedinta din 25 mai 1910. Este reales in fedinta din 26 mai 1911, precum §i in fedinta din 26 mai 1912. Dupà patru ani, in fedinta din 28 mai 1916, este reales viceprefedinte fi de asemenea in alegerile urmatoare, care au avut loc la 8 octombrie 1918 3. ìn aceastà calitate a condus cu competenza lucrarile, in deosebi in timpul ràzboiului, sub ocupatie, cind prefedintele Academiei fi al doilea viceprefedinte se aflau in Moldova, a prezidat numeroase fedinte, din care unele istorice, cum ar fi fedinta din 25 noiembrie 1916, prima fedinta tinutâ sub ocupatie strainà 4. Dorinta fierbinte fi nadejdea ca « discutiile fi botàririle Academiei î§i vor relua obifnuita lor liberiate», exprimate de I. Bogdan la deschiderea acelei « triste fedinte», s-au realizat abia la 6 decembrie 1918, cind a avut satisfaccia de a prezida o fedinta a Academiei in patria liberà 5. Moartea prematura — survenità in ziua de 1 iunie 1919 — il surprinde in plina activitate creatoare, ràpind Academiei pe unul din cei mai devotati membri ai ei. In fedinta din 2 iunie, anuntind decesul lui I. Bogdan, P. Poni, prefe-dintele Academiei, spunea: « Golul lasat in Institutia noastra prin pierderea acestui specialist de mare valoare va fi greu complétât»6. In discursul rostit de I. Bianu din partea Academiei la mormintul lui I. Bogdan, vorbitorul spunea : « ftiinta, adicà lumina adevarului fi dreptatea intre oameni au fost singurele tinte, singurele scopuri spre care a nazuit toata viata fi cu toate puterile». §i referindu-se la orientarea studiilor de slavistica, pe care I. Bogdan le-a afezat pe temelii solide, ridicindu-le la inaltimea unor 1 AAR, Seria II, t. XXXVI, Procesul verbal al fedinfei din 29 noiembrie 1913, p. 39. In acest proces verbal se mentioneaza numai faptul ca se decide a fi delegat I. Bogdan si a se interveni la Minister. Copia adresei trimise Ministerului se gase^te la Arhiva Academiei, 1913 A-16, vol. 4. Obiectul Congrese, Serbari jubiliare, Aniversdri intcrnationale. Se pare ca I. Bogdan n-a putut participa la festivitatea centenarului Bibliotecii. 2 AAR, Seria II, t. XXXII, Procesul verbal al fedinjei din 25 mai 1910, p. 255. 3 AAR, Seria II, t. XXXIII, Procesul verbal al |edin|ei din 26 mai 1911, p. 182; t. XXXIV, Procesul verbal al |edin|ei din 26 mai 1912, p. 152; t. XXXVIII, Procesul verbal al ^edintei din 28 mai 1916, p. 206; t. XXXIX, Procesul verbal al jedin^ei din 8 octombrie 1918, p. 117. 4 AAR, Seria II, t. XXXIX, Procesul verbal al |edinjei din 25 noiembrie 1916, p. 54. 6 Ibid., Procesul verbal al $edinfei din 6 decembrie 1918, p. 174. 6 Ibid., Procesul verbal al 5edin{ei din 2 iunie 1919, p. 319.