«POSTILLA DE NEAGOVO» ÎN LUMINA « CAZANIEI I» A DIACONULUI CORESI (cca. 1564) PANDELE OLTEANU In comunicarea noastrà la al V-lea Congres International al Slaviçtilor de la Sofia (sept. 1963), intitulatâ Originatele slavo-ruse ale celor mai vechi cazanii romànesti1, am emis ipoteza cà Tìlcul evangheliilor tiparit de diaco-nul Coresi probabil ìn 1564 2 la Braçov, nu s-a tradus in romàne§te de pe un originai maghiar, a§a eum s-a crezut multa vreme 3, ci de pe unid slavon. Aduceam 1 Vezi Rsl, IX, 1963, p. 163-193. 2 Anul 1564 ca data a tipàririi Tilcului evangheliilor este stabilit pe baza unor argumente emuliate intiia oarà de I. G. S b i e r a in Mifcàri culturale fi literare la romànii din stinga Dunàrii in ràstimpul de la 1504—1714 (Cernàu^i, 1897), dar nu apare in tipàritura insali. Defi admis fi in tratatul de Istoria literaturii romàne, voi. I, Ed., Acad., 1964, nu to{i cercetàtorii il acceptà. Sextil Puf cariu, in Istoria literaturii romàne. Epoca veche, Sibiu, ed. II, 1930, p. 77, folosefte expresia « pe la 1564». Ovidiu Drimba, in articolul O copie din secolul al XVII-lea a « Tilcului evangheliilor» fi « Molitvenicului» Diaconului Coresi, SCILF, anul IV, 1955, p. 538, nota 5, contesta valabilitatea argumentelor lui I. G. Sbiera fi considera cà « Tilcul» « s-a tipàrit in anul 1564 (sau, probabil, ceva mai tirziu)». §i peutru N. I o r g a s-a tiparit «la 1564, probabil», cf. Istoria literaturii romànefti, voi. I, ed. II, Bucurefti, 1925, p. 184. in Istoria bisericii romànefti, voi. I, ed. II, Bucurefti, 1929, p. 178: «pe la 1564». In schimb, N. Cartojan (Istoria literaturii romàne vechi, voi. I, Bucurefti, 1940, p. 58) vorbefte de « Cazania fi Molitvenicul din 1564» fi dà aceastà datà la lista tipariturilor lui Coresi. La fel procedeazà fi ¡"S t e f a n Ciobanu in Istoria literaturii romàne vechi, voi. I, Bucurefti, 1947, p. 172: « In seria càr^ilor romànefti tipàrite la Brafov apare la anul 1564 fi Tilcul evangheliilor inso^it de un Molitvenic». Si Al. Piru vorbefte ìn Literatura romàna veche de« aceastà tipà-riturà din 1564» (ed. II, Bucurefti, 1962, p. 62). ìn sfirfit, P. P. Panaitescu men^io-neazà « Evanghelia cu invàfàturà, urmatà in acelafi volum de Molitvenic, tipàrite la Brafov de diaconul Coresi in 1564» (Inceputurile fi biruinfa scrisului in limba romànà, Bucurefti, 1965, p. 152). Cu excep(ia lui Vladimir Drimba, nici unul din cercetàtorii citaci nu motiveazà acceptarea sau punerea sub semnul intrebàrii a datei de 1564, propusà de I. G. Sbiera. Problema ar putea fireluatà. Noi folosim data de 1564 cu rezerva impusà de faptul cà un indiciu direct, in cuprinsul tipàriturii sau in vreun document din anul respectiv, nu existà. 3 Dupà I. G. Sbiera,« cartea aceasta a fost compusà de vreun luteran din Ardeal, nemjefte sau ungurefte, in injelesul noilor vederi, propagate de aderenti reformajiunii, fi apoi, ca aceste vederi sà se làfeascà cit mai repede fi printre romàni, s-au tradus, precum Tetrae-vanghelul fi Praxiul, afa fi aceastà carte de predici, caun eomplement intregitor de cele dintii» ( op. cit., p. 58). In 1903, Nerva Hodof a emis ipoteza cà Molitvenicul ce inso^efte Tìlcul evangheliilor a fost tradus din ungurefte, motivind cu anumite maghiarisme din textul romànesc (Un fragment din Molitvenicul Diaconului Coresi, in Prinos lui D. A. Sturdza, Bucurefti, 1903, p. 235—276). Ipoteza lui pàru cà se confirmà de càtre E. Dàianu, care a vàzut in «Agenda sau actele bisericefti pe care le sàvirfesc de obicei miniftrii fi pàstorii sufletefti creftini» a pasto-rului Calvin maghiar Heltai Gaspar, insufi originalul maghiar al Molitvenicului lui Coresi (Dr. E. Dàianu, Un molitvenic calvinesc pentru romàni, ìn « Ràvaful», Cluj, VI, 1908, p. 168 —183). Probabil cà, pornind de aici, N. I o r g a, a ìntrevàzut posibilitatea ca nu numai Molitvenicul, ci fi Tilcul sà fi fost tradus din ungurefte: « Deci se alese o Evanghelie cu làmu-