MO§TENIREA FILOLOGICI §1 LINGVISTICl A LUI I. BOGDAN
49
parere care ramine valabilà pentru epoca de intensitate a culturii slavone la noi (càci in prezent avem date care permit sà se vorbeascà de o partialà pàtrun-dere a scrierii slave incà in see. al X-lea) 1 ; Glose romàne intr-un manuscript slavon din sec. XVI (« Conv. lit.», XXIV, 1890, p. 727—752) fi Un lexicon slavo-romàn din sec. XVII («Conv. lit.», XXV, 1891, p. 193—204). in primul artieoi, I. Bogdan reproduce fi comenteazà glosele romànefti la textul slavon al Sintagmei lui Matei Ylastares, copie moldoveneascà din see. al XVI-lea, prezentatà la o expozitie arheologicà din Moscova in 1889. In cel de-al doilea este prezentat cu ampie comentarii un Lexicon ce sà zice cuvinte pe scurt alese din limba sloveneascà pre limba romàneascà..., aflàtor in Biblioteca publicà din St. Petersburg (Leningrad). Lexiconul, scris in 'J'ara Romàneascà, repre-zintà o prelucrare a Lexiconului lui Pamvo Berìnda (1627), cu unele adaosuri.
    Cit de mult se preocupa loan Bogdan de progresele pe diverse planuri ale slavisticii romànefti fi ale istoriei limbii fi culturii romàne se poate vedea din urmàtoarele cuvinte cu care-fi ìncheie articolul : « Lexiconul de la Petersburg ar merita a fi editat fi studiat in comparatie cu cel din Moscova, cu al d-lui Stur-dza fi cu toate celelalte lexicoane vechi slavo-romàne, ce se vor aràta a fi din acelafi izvor. El este important... cu deosebire prin bogàtia lui in cuvinte vechi fi rare. O editie cu index in ordine alfabeticà riguroasà (...) ar putea servi fi de o carte ajutàtoare pentru cei ce doresc sà se ocupe cu limba slava bisericeascà. Ar fi de dorit ca Academia Romàna sà ia màsurile pentru pre-gàtirea acestei publicatii, care ar prezenta un interes teoretic fi practic tot-odatà» (p. 204) 2.
VI.
     Ca profesor de slavisticà, decan al Facultàtii de filozofie fi litere fi membru al Academiei Romàne, loan Bogdan a depus o activitate demnà de relevat in prezentarea fi studierea operelor unor slavifti de seamà, care au manifestai interes pentru problemele romànesti, precum fi de analizà a lucràrilor unor filologi romàni. Printre primele lucràri citàm articolele Bartolomei Kopitar. 0 pagina din istoria filologici romàne («Conv. lit.», XXVI, nr. 12, apr. 1894, p. 1062—1072) fi Franz Miklosich, scris incà in timpul vietii marelui slavist, pe care I. Bogdan 1-a cunoscut personal (« Bevista nouà», II, 1889, p. Ili—117), fi prezentarea activitàtii stiintifice a profesorului sàu Vatroslav Jagid, cu ocazia alegerii acestuia ca membru de onoare al Academiei Romàne, la 23 martie
      1	La recenzia irevercn^ioasà a lui Ilie Bàrbulescu, fost elev al lui loan Bogdan, sub titlul Studii slavice la Facultatea de litere din Bucurefti. Note critice (Bucurefti, 1902, 24 p.), I. B o g d a n dà Un ràspuns in « Epoca» din 16 ianuarie 1902, pe care I. Bàrbulescu il reproduce in anexà la a doua brosurà scrisà in acelafi stil: Pagini din moralitatea noastrà universitarà (Bucurefti, 1902, 40 + 5 p.). loan Bogdan aduce unele precizàri revelatorii in Alfabetul chirilic fi noile teorii ale d-lui Ilie Bàrbulescu (CL, XXXVI, 1902, p. 284 — 286). Oricum, lucrarea lui Ilie Bàrbulescu, Fonetica alfabetului cirilic in textele romàne din veacul XVI fi XVII. . . (Bucurefti, 1904), scrisà pe baza tezei de doctorat din 1899, ràmìne prejioasà. Problema a fost reluatá ulterior de P. Cancel: Cind au imprumutat romànii alfabetul chirilic?, in Lui Nicolae Iorga, Omagiu, Craiova, 1921, p. 67—70.
      2	Sarcina a fost realizatà in parte de Grigorc C r e t u. in : Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-romànesc fi tilcuirea numelor din 1649, Bucurefti, 1901. Cf., acum in urmà, M. S e c h e,
Schità de istorie a lexicografiei romane, Bucurefti, 1966, p. 7—8, fi mai ales comunicarea lui D. Strungaru, Inceputurile lexicografiei romàne in volumul de fajá.
4	- c. 13 3