208
ION-RADU MIRCEA
    F. 317—320 albe.
    F. 320 v. însemnarea cu litere chirilice:
    Ínvrednicindu-ne si noi nevrednicii robi al lui D<umne>zeu si slujitori ai sfmtei mín<a>stiri Tismana, Chyriac ieroshim<o>n<a>h si d<u>hov<nic> si Stejan ierod<iacon> a ceti pre aceastâ sj<î>ntâ si d<umne>zeiascá ev<an>gh<e<lie, purtátori de grija fiind spre pazirea sfintelor cár¡i, arn îndrâznit a ne serie pâcâ-toasele nume íntru smereniia d<u>hului rugíndu-ne a fi erta(<i> si a zice tofi : D<umne>zeu sa-i iarte !
    (semnat) Chiriac ierosh<imonah>, d<u>hov<nic> Tism<enei> obstejn<i>cesc.
    (semnat, alt scris) Stejan ierodia<con> Tism<enei> Buc<u>r<e>steanu.
    1811 apr<ilie> 16 zile.
     Sub aceastâ însemnare, cu litere chirilice:
    Dupa socoteala jâcutâ astâzi, aceastâ sfintâ evanghelie are ani 477 de la scrierea sa, 1882, mai. File 321 1.
    Grafia (fig. 1). în pagina de 31 (— 31,4) X 24 (— 24,4) cm textul se înscrie pe o suprafatâ de circa 20 X 13 cm, lâsînd o margine mai lata pe laturile exterioare §i mai îngustâ la eotor. Pe aceastâ suprafatâ, copistul alterne textul evanghelidor eu un scris ordonat în cite 21 de rînduri, eu cernealâ neagrâ-verzuie. Pe lîngâ evangheliile, scrise pe o singurâ coloanà, la începutul manuscrisului (f. 1—14), se gàsesc o serie de tabele — uneori pe douâ coloane — utdizînd o literâ mai mica decît cea obi§nuità. Surprinzâtor este faptul cà lipsesc frontis-piciile obiçnuite la asemenea tabele ; începutul lor nu este marcat decît de titlul scris cu aur sau cu ro§u, iar cífrele eu albastru §i roçu. Fiecare evanghelie este precedatâ de lista « capetelor» (glave), scrisà eu vàditâ lipsâ de ornamentare, adesea fàrà o despârtire între « capete». Pe lîngâ începutul fiecârei evanghelii
—	eu frontispicii §i titlu ornamentat, scris eu aur pe fond roçu — fiecare paginâ ■este împodobità de însemnâri marginale sau în text: pericopele (zacealele) eu aur pe fond roçu, «capetele» §i monograma evanghelistului eu cernealâ albastrâ, rînduri marginale sus §i jos sau în text eu cernealâ roçie, indicînd sârbâtorile cînd se citefte pericopa §i începutul §i sfîrfitul ei. Dacâ adâugâm punctuatia eu ro§u sau eu aur pe ro§u, textul scris eu cernealâ neagrâ-verzuie ■este înfrumusetat în acest fel de varietatea coloristicâ : aur, ro§u, albastru. Dar acest efect a dispârut astâzi în multe locuri din cauza calitâtii inferioare a cernelei negre, a culorii albastre §i a aurului: groasâ §i prost preparatâ, ea s-a spâlat din cauza umiditàtii, s-a lipit sau §i-a pierdut chiar de la început uniformitatea. în schimb, cerneala ro§ie — eu exceptia primelor 14 pagini unde este de o culoare brun spàlâcit — are o stràlucire care se pâstreazâ §i astâzi. Scrierea prezintâ pe lîngâ defectele tehnice mentionate §i numeroase greseli. Uneori copistul încurcâ cernelurile: serie eu ro§u textul destinât culorii albastre sau negre, §i invers ; se corecteazâ prin râsâturâ, adaugâ în margine cuvintele sârite, greçeçte únele dintre ele, iar pe áltele le trunchiazâ sau le omite. în special, scrierea î§i pierde acurateta eu cît înainteazâ câtre sfîrçit. S-ar pârea câ scriitorul a lucrat în conditii dificile, fiind lipsit de materiale de prima calitate, iar numeroasele greçeli lasâ impresia câ ar fi fost un om în
      1 în text mai sint douâ însemnâri lipsite de valoare : la f 2v. eu un scris chirilic din secolul XVIII,« Evanghelie ferecatà» ; la f. 141, o însemnare marginala, privind o corecturà a textului. Corectura a fost introdusâ în text dupâ ce s-au ras cuvintele greçite. Ulterior s-a ras çi însemnarea marginala. Corectura pare a fi contemporanâ sau aproape contemporanâ eu scrierea textului.