34
Acad. P. CONSTANTINESCU-IA?! ?i C. N. VELICHI
romàne§ti in epoca feudalà, a§a cum istoricii de astàzi o stàpinesc §i o reali-zeazà in unele studii pe baza interpretàrii materialist istorice, totufi contribuitile sale sint valoroase, dovedind o gindire materialista.
    Acela§i lucru se poate spune despre cel de-al patrulea domeniu al preocu-pàrilor sale — relatiile de-a lungul veacurilor dintre romàni §i popoarele slave.
     In sfir§it, este necesar sà subliniem metoda §tiintificà a lui Bogdan.« Scopul oricàrei lucràri ftiintifice trebuie sà fie tendinta spre adevàr. Oricare alt scop trebuie§te inlàturat» x. Luptind impotriva §ovinismului, impotriva ideilor pre-concepute, a scrierilor istorice ce urmàresc scopuri politice comandate, Ioan Bogdan a sustinut cu putere teoria justà a continuitàtii romànilor pe teritoriul tàrii noastre, dupà cum a combàtut totdeauna diferitele teze grecite ale unor savanti stràini — de pildà cea a lui L. Miletici, care a sustinut la un moment dat cà domnii §i boierii no§tri erau bulgari de origine, sau cà in tarà la noi s-a vorbit bulgàre§te pinà tirziu 2 §.a. Metoda sa §tiintificà 1-a ferit de a càdea in subiectivismul celor mai multi dintre predecesorii sài. Departe de vechile lipsuri ale ^colii Ardelene, el se deosebefte §i de romanticii veacului al XlX-lea, ca §i de entuziasmid necritic al lui Hasdeu, de§i acesta din urmà are mari merite in multe din studiile sale de profundà cercetare.
    Ioan Bogdan se poate apropia de contemporanul sàu, marele istorie A. D. Xenopoi, prin sistemili de analizà documentatà, prin scrupulozitatea informatici. Nu s-a ridicat la valoarea operei de sintezà a profesorului de la Iafi, care a dat cea dintii §i una din cele mai bune istorii ale Romànici pinà la opera istoricilor de azi, care au scris tratatul de Istorie a Romàniei. $coala din care a fàcut parte, atit el, cit §i Onciul, se preocupa de probleme mai mici — fundamentale insà. Cu toate acestea, lucràrile lor constituie contributii serioase pentru orice sintezà a istoriei Bomàniei 3. Ioan Bogdan n-a dat opere de sintezà. El s-a impus ca istorie prin lucràrile sale temeinice de o largà circulatie in stràinàtate 4. S-a impus prin conceptia, prin metoda sa de lucru scrupuloasà, prin spiritul sàu inaintat de a ìntelege rostul unei discipline §tiin-tifice — istoria in cazul de fata, in raporturile dintre popoare. Unul dintre istoricii vechii generatii, profesorul ardelean Ion Lupa§, consacrindu-i o scurtà monografie publicatà in revista «Tara Birsei», spunea, la putini ani de la moartea prematura a lui Ioan Bogdan, urmàtoarele : « Obiectivitatea §tiinti-ficà, seninàtatea desàvir§ità §i metoda criticà severà formeazà mo§tenirea làsatà de Ioan Bogdan ca un dar din cele mai de pret pentru istoriografia romànà moderna. Àctivitatea lui ràmàne, toemai pentru acest dar, un model §i un indemn pentru toti cei ce se simt chemati la muncà rodnicà in ogorul istoriografiei noastre. . . » 5.
     Opera istoricà a lui Ioan Bogdan este astàzi valorificatà, cu toate inerentele ei lipsuri, care nu-i scad insà din valoarea sa integralà. Locul sàu in istoriografia tàrii noastre este un loc de cinste. Lucràrile sale sint menzionate §i folo-site in tratatul de Istoria Romàniei, iar activitatea sa multilateralà este apre-ciatà in cuvinte frumoase in capitolele de culturà din volumele IY si Y ale aceleiafi mari sinteze.
     1	Istoriografia romànà..., p. 27—28.
     2	I. Bogdan, Docilmente priviloare la relafiile. .p. XXXIII.
    3	§t. PascujiEugen Stànescu, op. cit., p. 152—153.
4	Cf. ?iD. P. B o g d a n, loan Bogdan in circuital slavisticii europene, in« Studii», XVIII,
XVIII,	1965, nr. 1, p. 3-25.
     6	I. Lupa;, loan Bogdan (1862—1919), extras din revista « Jara Birsei», II, Brajov, 1930, nr. 3, p. 11.